Amintiri din Charleroi

Zilele trecute m-a încântat foarte tare o ştire în care fostul jucător al Stelei, Cyril Thereau, spunea că Dinamo este echipa cea mai bună din campionatul României la ora actuală. Surpriza extrem de plăcută a venit 1-2 zile mai târziu, când am intrat pe blogul bunului prieten Radu Restivan, cu care am petrecut momente incredibil de frumoase la EURO 2008, şi am citit acolo că el a realizat materialul!
http://www.radurestivan.ro/2009/01/19/cyril-thereau-s-ar-cam-intoarce-in-romania/
Fireşte că l-am felicitat, el este în acest moment în Spania cu o bursă de studiu, dar merge la meciuri şi munceşte pentru www.sport365.ro şi www.prosport.ro, dar în acelaşi timp materialul mi-a trezit şi unele amintiri foarte plăcute.

În luna mai a anului 2000, la invitaţia regretatului antrenor de înot Petre Deac, am mers la un campionat de înot pentru copii care se desfăşura la Charleroi, în Belgia. Pe lângă competiţia la care am asistat cu mare plăcere, am fost să văd şi stadionul din Charleroi, acolo unde în mai puţin de o lună echipa naţională a României urma să joace un meci la Campionatul European din 2000, dacă nu mă înşel, cel cu Anglia! Era pentru prima dată când pătrundeam pe un stadion din altă ţară şi am rămas fascinat de structura lui, de gazon şi de organizare. Se simţea deja euforia Europeanului... Bineînţeles că am făcut şi unele poze, pe care le-am căutat foarte tare şi le-am scanat.

PS - La sfârşitul lui 2008 citeam o ştire cum că localnicii au cerut municipalităţii să dărâme stadionul din Charleroi, pe motiv că este fix în centrul oraşului şi creează neplăceri. Ar fi păcat, mai ales că în jurul lui era o linişte extremă şi o civilizaţie cum rar am văzut...

Turismul moare cu zile...

Nu numai imobiliarele, construcţiile, comerţul şi producţia (adică 90% din economia şi aşa firavă a României) mor încet-încet pe criza asta nenorocită, ci şi turismul. Ieri, într-o discuţie avută cu cineva care ar fi dorit să meargă la începutul lunii februarie în Egipt, am aflat că nu poate indiferent de banii pe care este dispusă să-i plătească! De ce? Pentru că nu s-au strâns atâţia oameni cât să se formeze un charter pentru Sharm-El-Sheich!

Incredibil, e pentru prima oară în viaţa mea când aud aşa ceva! Şi chestia este extrem de serioasă, pentru că tipu' care a oferit informaţia am înţeles că e mare manager la o agenţie de turism din Bucureşti!

Vă vine să credeţi că dintr-o ţară cu sute de mii de potenţiali turişti, nu s-au strâns câteva sute să meargă în Egipt? Şi oare câte alte destinaţii vor fi anulate...

Am văzut şi o ştire la televizor cum că la vară, pe Litoralul românesc vor fi preţuri de două ori mai mici la cazare şi servicii decât anul acesta! Nu prea cred, dar cred totuşi că mai multe persoane vor renunţa din cauza banilor la destinaţiile exotice (Spania, Turcia, Grecia şi altele mai exotice), în favoarea unui sejur ieftin şi mai modest. Sunt însă curios să văd şi dacă va fi acelaşi trafic infernal week-end de week-end către mare...

Super-banc actual

Daffy loveşte din nou cu un banc criminal... de actual!

Doi brokeri:
- Tu cum reuşeşti să faci faţă crizei? Eu nu mai pot să dorm noaptea deloc!
- Eee, eu dorm ca un bebeluş! Adorm plângând şi fac caca pe mine de 2-3 ori...

M-am ars!

Ce face un nefumător atunci când în jurul său mai multe persoane trag cu nesaţ din ţigări? Îşi face de lucru cu mâinile... Se joacă ori cu pachetul de ţigări al partenerului, ori cu scrumiera, ori cu bricheta! În cel de-al treilea caz, jocul uzual este aprinderea şi stingerea flacărei sau apăsarea pe tasta de emitere a gazului... Dar ce se întâmplă atunci când bricheta este de tip "aprindere directă", iar idiotul o duce la nas ca să simtă mirosul gazului? Vă închipuiţi?

Ei bine, idiotul sunt eu şi am păţit-o ieri. Fiindcă nu aveam ce face, am vrut să miros puţin gaz, numai că bricheta s-a aprins direct, iar eu mi-am pârlit nasul! N-a fost mare lucru, doar m-am speriat îngrozitor pe moment, după care am început să miros a porc pârlit! Cel puţin, bine că nu risc să râdă lumea de mine pentru că îmi ies fire de păr din nări...

Râdeţi, râdeţi... Mai ales voi, fumătorilor... Asta probabil e un fel de răzbunare la glumele pe care le făceam când eram mai tânăr, atunci când măream debitul gazului şi fumătorii îşi pârleau genele şi sprâncenele...

Antena porno

Şi fiindcă tot am pomenit câte ceva despre Antena 1 în postul anterior, nu pot să nu observ o schimbare dramatică de atitudine şi de imagine a postului din Băneasa. De ceva timp, într-o goană nebună de recuperare a decalajului faţă de ProTV, la o grămadă de emisiuni de la Antenele 1, 2 şi 3 sunt promovate cu obstinaţie nişte personaje oribile, nişte scursuri ale societăţii care probabil îi fac greaţă şi lui Dan Diaconescu. Rând pe rând, Sexy Brăileanca, Nikita, Alina Plugaru, Eva Kent şi mai ales Eleva porno, Piticul porno, Pompierul porno, Elevul porno şi Îngrijitoarea porno fac un "du-te vino" pe la şuşele de rigoare gen "Acces direct", "Un show Pacatos", "Răi da' buni" şi altele, insultându-ne integritatea morală şi inteligenţa cu lăbărelile şi grohăiturile lor. Mai grav este că aceste personaje abjecte sunt încurajate de moderatori adevăraţi şi cu ştaif, ca Mădălin Ionescu, Mihai Morar, chiar şi Cristi Brancu, Dan Capatos sau Cristina Cioran să se dea în spectacol şi să ne umilească public.

În tot acest timp, singurul om cu capul pe umeri din Antenă, Mircea Badea, care de altfel este total împotriva acestor personaje este sancţionat de CNA frecvent pentru nişte aberaţii spuse de el din suflet... România căzută, furată zilnic de şmecheri, plină de nenorociţi, săracă, urâtă, enervantă, nedezvoltată şi necivilizată nu-i sensibilizează pe guvernanţi. În schimb, România porno văzută prin ochii Antenei pare o virgină nedespletită pentru moşii şi constipatele de la CNA. "Nu mai pot cu piticul porno" - vorba lui Mircea Badea!

Ciufulita ciufută

Acu' vreo două emisiuni "În gura presei" am avut ocazia să jubilez după o replică a lui Mircea Badea. Făcând referire la o emisiune a postului Antena 1, Badea a spus aşa: "Am văzut la emisiunea fetei ăleia ciufulite şi nervoase, Dana Grecu"... Cum a zis? =)) Ciufulită şi nervoasă? Cool! Cred că Badea o cunoaşte destul cât s-o facă praf, numai că nu ea era subiectul discuţiei, şi mai sunt şi colegi de trust...

Nu cred că mi-a fost dat vreodată să cunosc o femeie mai antipatică decât Dana Grecu! Actualmente realizatoare a unei emisiuni în direct pe Antena 1, Dana Grecu a lucrat nu cu mult timp în urmă în presa din Piteşti, aşa că ştim foarte bine ce poamă e!

Cum a zis mah? Ciufulită şi nervoasă? Super-tare Badea!

Gata şi cu Prison Break!

Citesc azi cu stupoare că serialul meu preferat din ultimul deceniu încoace, Prison Break, va fi scos din grila de programe şi din producţie de către FOX. Motivul oficial este că reţeaua vrea să se orienteze către genul comedie, mult mai apreciat în aceste zile de criză. Bârfele spun însă că serialul şi-a pierdut fanii, ba chiar şi actorii s-ar fi plictisit, mai ales că pistele s-au înmulţit teribil la finalul sezonului 4 şi filmul şi-a pierdut din originaliate.

Ţin să dau crezare ambelor opinii. Americanii sunt disperaţi în criză şi au nevoie de bufoni, iar genialul Jay Leno nu poate face minuni seară de seară pe NBC. În al doilea rând, am gustat şi eu ciorba răcită, coclită, reîncălzită şi lungă servită de producători în ultimele seriale ale sezonului 4, iar faptul că mama lui Michael şi Lincoln reapare în viaţă, după 20 de ani, mi-a dat un iz de "Dallas" sau "Tânăr şi neliniştit". Chiar mă gândeam că, dacă vor continua tot aşa, în sezonul 5 vom descoperi că Michael moare, dar are un frate geamăn, că Lincoln a făcut copilul cu Gretchen şi fetiţa acesteia este rodul iubirii ei cu Generalu', că Sarah este mama vitregă a lui T-Bag şi tot aşa, ca-n telenovele.

Eu zic că Prison Break-ul a pierdut după ce scenariştii buni din primele două sezoane au intrat în grevă. Timp de o jumătate de an serialul a ieşit de pe piaţă şi apoi s-a întors cu o poveste halucinantă despre Scylla, care mai întâi a fost o listă neagră, apoi un device de PC, dup-aia o cheie şi în final, o soluţie de salvare a omenirii. Patetic! E clar că scenariştii ăştia şi-au bătut joc de serial, care acum va fi îngropat. Amin! Măcar să se vină cu unul la fel de interesant, care să merite să ne pierdem nopţile în aşteptarea luării lui de pe net!

Dinamo se întăreşte

Super-mişcare a făcut Dinamo, în sfârşit o veste bună la început de an, an care sper să ne aducă odată participarea în Ligă! L-a adus pe N'Doye de la Vaslui, considerat de mine, nu o dată, cel mai bun fotbalist străin din România! Cred că e cea mai bună mişcare a şefilor din ultimii ani, chiar dacă nu s-a stat degeaba nici până acum, mărturie stând repatrierile lui Lobonţ, Tamaş, Niculae, Bratu sau Zicu sau refuzul cedării fotbaliştilor, aşa cum se întâmpla nu demult... După mine, N'Doye e fotbalistul perfect de la mijlocul terenului, un munte de om care se apără energic şi elegant, care construieşte faze cu luciditate şi care are un şut extraordinar! Mi-aduc aminte două torpile de-ale lui, una parcă în meciul cu Steaua sau Rapid, când a tras de la 45 de metri şi mingea i-a rupt bara lui Zapata sau Andrade.

Văd că ziarele pun întrebarea: cine e mai bun? N'Doye sau Ropotan? Păi dacă e să luăm doar evenimentele extrafotbalistice din luna decembrie, culmea, primul e mult mai profesionist! Când Ropo cânta de zor "Steaua e numai una", N'Doye a refuzat-o pe Steaua pentru că promisese (aşa am înţeles) că vine la Dinamo din vara lui 2009. Şi apoi randamentul din teren... Păi N'Doye mănâncă pământul 90 de minute şi e foarte eficient, în timp ce Ropotan dispare mult timp din joc şi face unele gafe incredibile, care pun adversarii pe contraatac. Bravo Rednic, bravo Borcea, acum vindeţi-l pe Ropo la ruşi şi umpleţi-vă de bani.

Mă bucur sincer pentru plecarea lui Rădoi la arabi. Omul ăsta, care e numai suflet pentru clubul lui, cam cum e Dănciulescu la noi, merita să-şi asigure viitorul, chiar dacă pentru el un transfer într-un campionat european era mai rezonabil. Nu sunt maliţios, că vezi-Doamne scade valoarea Stelei şi poate lua Dinamo mai uşor campionatul... Am spus-o şi pe acest blog, Rădoi nu era un fotbalist valoros, era foarte valoros prin dorinţa lui de a juca pentru Steaua! Roş-albaştrii nu au nicio şansă la titlu atâta timp cât Jiji nu mai are valize să le care prin toată ţara. O să se vadă în acest retur că în primăverile lui 2007 şi 2008 Steaua nu a recuperat o grămadă de puncte prin valoare, ci prin banii lui Jiji.

Ronaldo, mai rapid decât un Bugatti

Un spot Nike ce-l are în centrul atenţiei pe Cristiano Ronaldo calcă pe urmele controversatelor reclame cu Ronaldinho vedetă. Portughezul, cel mai bun fotbalist din lume, lângă care am avut privilegiul de a sta la mai puţin de 1 metru la Campionatul European de fotbal, se ia la întrecere în sprint cu un Bugatti Veyron pe o distanţă de 100 de metri. Culmea e că-l şi depăşeşte, dar dacă o face cu adevărat, numai el şi Ronaldinho pot ştii... Se pare că totuşi e pe bune, pentru că bolidul pierde la cei 50 de metri în marş-arriere...

Probabil că după acest succes, Cristiano Ronaldo a încercat să găsească limitele şi propriului Ferrari, numai aşa se explică de ce l-a făcut praf pe străzile din Manchester...

Una peste alta, toată cinstea pentru portughez, al cărui fan declarat sunt! De altfel, la EURO am făcut un efort deosebit pentru a-l vedea pe viu la Portugalia - Cehia, unde a făcut un meci fenomenal, demn de valoarea lui. Am fugit ca un nebun la "zona mixtă" pentru a-l vedea de aproape, şi acolo am fost întâmpinat de o armată de bodyguarzi, o desfăşurare impresionantă de forţe menită să îndepărteze orice aparat foto prezent acolo accidental. Cinstiţi cum sunt, jurnaliştii străini şi-au abandonat aparatele la intrare, numai eu am intrat cu telefonul, am anulat blitz-ul şi m-am făcut că înregistrez interviul cu telefonul (ceea ce am şi făcut de altfel). Numai că am apăsat şi pe click pentru o poză de arhivă valoroasă... Telefonul mi-a tras-o atunci, pentru că blitz-ul s-a aprins totuşi (deşi era închis) şi au sărit doi inşi la mine să mi-l confişte! Noroc că m-am mişcat repede şi le-am arătat că înregistrez, plus că nu puteau face scandal deoarece erau chiar lângă Ronaldo, lângă camere video, şi s-ar fi putut naşte o ştire senzaţională! Altfel cred că mi-o furam rău!

Ce învaţă copiii de la desene...

Am văzut în week-end un film de desene animate excelent, realizat de Disney, normal. E vorba de "Beauty and the Beast - The Enchanted Christmas" (Frumoasa şi Bestia - Vraja Crăciunului), o poveste care readuce în prim-plan frumoasele personaje din filmul original realizat în 1991: Frumoasa, Bestia şi, mai ales, personajele secundare haioase - Lumiere (sfeşnicul), Chip (ceşcuţa de ceai), Ceasornicul, Căţelul şi altele.

Copiii sunt super-încântanţi, părinţii la fel, numai că dacă priveşti cu o mai mare atenţie unele mesaje subliminale transmise, te înfiori... De exemplu, am rămas pur şi simplu surprins de un monolog al unui personaj, Forte (orga castelului), care îndeamnă Bestia să nu se îndrăgostească de Frumoasă! Iată, de exemplu, ce pot învăţa copiii despre dragoste şi sentimente de la un nevinovat desen animat:

"Pasiunea este o pierdere de timp, dacă trebuie să iubeşti pe cineva, pot să-ţi sugerez: Iubeşte-te pe tine, gândeşte-te la asta. Nu ai să te părăseşti şi vei avea mai multă linişte. Întotdeauna te vei simţi bine. Libertatea este cel mai important lucru, prietene! Trebuie să fii puternic. Nu trebuie să te subjugi. Nu vorbeşti cu orele, nu trimiţi flori, nu scrii poeme şi nici cântece şi nu o să dansezi sub clarul stelelor! Nu te îndrăgosti! Nu o face!
Atât timp cât inima îţi comandă mintea, viaţa nu-ţi mai aparţine. Este un iad când cineva este întotdeauna acolo. Este minunat să fii singur. Şi dragostea de orice fel este un lucru rău. Un câine, o pisică, un copil, îţi iau din timpul tău preţios. Unde este simţul aici? Dragostea îmblânzeşte cele mai sălbatice suflete. Dacă te aprinzi, atunci stinge-te! Emoţiile sunt lucruri pe care toţi oamenii puternici le depăşesc.
TE ROG, NU FACE ACEASTĂ MARE CATASTROFĂ! Nu te mai ataşa de nimeni. Nu este nimic mai rău decât să te ataşezi de lucruri... Te va duce de râpă, te vei întoarce spre băutură. Nu te vei mai putea odihni, vei deveni nebun şi vei arăta ca un dement. Nu te îndrăgosti!"

Bancriminal

Un banc ce m-a amuzat teribil zilele astea:

Femeia de serviciu, proaspăt violată, la interogatoriu, descrie cum s-a trezit faţă în faţă cu făptaşul, pe coridor.
-Bine, dar de ce nu ai încercat să fugi?, e întrebată victima.
-Păi unde să fug, maică? În stânga perete, în dreapta perete, în spate d-abia spălasem...

Şi totuşi există o femeie mai sexy decât Angelina Jolie!

Recent am revăzut cu plăcere un film la tv care mi-a adus aminte de o bunăciune de care eram eu înnebunit, înainte să facă furori cea mai sexy femeie în viaţă, Angelina Jolie. Este vorba de franţuzoaica Ophelie Winter, pe care am remarcat-o cu mulţi ani în urmă şi pe care am considerat-o mult timp femeia ideală din punct de vedere fizic! În "Odiseea spaţială", unde a făcut un rol plin de sex-appeal alături de Leslie Nielsen, Ophelie pur şi simplu m-a captivat cu erotismul ei, pe care-l respira prin orice por al pielii ei ciudate! Buze senzuale, tatuaje ispititoare, corp de viespe, ochi străpunzători şi o privire de gheaţă ce-i face cinste numelui (Winter), iată arsenalul franţuzoaicei care ar fi putut s-o bată la fundul gol pe Jolie.

Din păcate, după acest film, Ophelie Winter, care e mai mult cântăreaţă decât o actriţă, a dispărut de pe marele ecran, nici măcar în producţii de pe malul Senei nemaiapărând. Ştiu că am căutat mult timp figura ei, am răscolit biografii pe net, dar degeaba, Ophelie s-a dat la fund... Apoi a apărut Angelina Jolie, au fost promovate şi alte sex-staruri de la Hollywood şi am uitat de Ophelie Winter. Mi-am reamintit de ea şi ca de o primă dragoste adolescentină neîmplinită, am regăsit-o în unele ipostaze foarte interesante, pe care vi le împărtăşesc şi vouă. Să nu ziceţi că nu aveam gusturi la femei...

Week-end la -20 de grade

Pasionat de soare şi iubitor de caniculă, am îndurat zilele astea cel mai îngrozitor frig din viaţa mea! Am fost invitat de nişte prieteni cool la munte, să gust puţin din traiul lor ardelenesc, condimentat cu mâncăruri tradiţionale, vin fiert şi mult bun simţ. M-am simţit excelent (nu neapărat pentru faptul că nu am scos un ban din buzunar), singurul impediment fiind doar gerul polar de la munte. Nici măcar traficul de pe DN1 (din fericire am parcurs doar câţiva zeci de kilometri) nu m-a disperat prea tare, pentru că oricum noi, românii, suntem nişte masochişti big time! Cum altfel se poate explica faptul că m-am uitat trei zile la Realitatea şi am comentat imaginile din elicopter, după care m-am suit în maşină şi m-am băgat şi eu la coadă? Idiot...

În prima zi am asistat la dispariţia (prin îmbucătură) unui purceluş de lapte bine prăjit pe proţap. Pregătit trei zile în baiţ (am aflat că e un lichid preparat din apă, lapte, miere şi condimente), puiuţu' s-a pus la proţap şi pârlit intens, după zeci de reguli foarte complicate. De-aia sunt ardeleni frate, oamenii îşi fac mâncarea cu grijă, când la noi un grătar banal ar fi rezolvat problema! Cărniţa tăiată direct de pe porc, şoriciul şi costiţele au fost incredibile, n-am mâncat niciodată ceva asemănător. Apoi decorul, undeva într-o pădure de lângă Codlea, a meritat tot gerul de vreo -20 de grade îndurat...

Apoi ne-am mutat la o vilutză de lângă Breaza, pe nişte dealuri unde ai impresia că niciun om nu a trecut vreodată, să lăsăm mâncarea să se aşeze la un rummy de 10-12 ore şi la bârfele de rigoare. M-am îmbolnăvit din nou de peisajele incredibile pe care le are ţara asta violată de cei care o locuiesc... Dar şi de ger... Nu pot povesti chiar tot, ideea e că atunci când ai posibilitatea, indiferent când, unde, cum, cât timp şi cât de frig ar fi, e indicat să admiri frumuseţile, pentru că nu se ştie cât vor mai rezista, sau cât vom mai trăi noi ca să le vedem... Pentru conformitate, adaug şi ceva poze.

Vai Prosport!

Uite, de-aia Prosport-ul nu poate să depăşească GSP-ul, cu toate că la capitolul veridicitate ştiri stă mult mai bine, spre deosebire de speculativii, scandalagiii şi inventatorii de la GSP! Pentru că aseară, de cel puţin patru ori, stătea scris pe site-ul lor, ca principală ştire: "Chivu nu-şi apreciază fosta echipă: Dinamo nu poate face faţă în Liga Campionilor"! Fosta echipă? Dar când oare a jucat Chivu la Dinamo? Bine, nu spun că nu mi-aş fi dorit ca el să aibă un trecut alb-roşu, dar nici vorbă de aşa ceva! Cât de prost pregătit jurnalist sportiv să fii, ca să dai o asemenea dumă? Prosport-ul s-a făcut de baftă rău de tot! Sigur, la vreo oră, o minte mai luminată a reparat greșeala, dar... too late!

FIFA îşi bate joc de Mutu

De câteva zile am început să joc FIFA 2009 pe mobil. Recunosc faptul că m-a prins microbul, deşi până acum, în cei aproape 15 ani de când am acces la computere şi telefoane, niciodată nu am fost atras de jocuri. Îmi place însă FIFA 2009, m-a captivat, deşi mă aşteptam ca interfaţa să fie mai atrăgătoare. "Jucătorii" nu seamănă deloc cu originalii, nici măcar la mişcări, toate meciurile se joacă pe acelaşi stadion, iar antrenorul echipei pe care o reprezinţi e chiar enervant, repetă 2-3 expresii continuu...

Mi-am ales echipa favorită, pe Fiorentina, asta pentru că nu sunt foarte multe opţiuni... Aş fi vrut Ajax sau Dinamo, dar campionatele Olandei sau României nu apar în joc. Nu sunt decât cele ale Angliei, Italiei, Spaniei, Franţei şi Germaniei. Mi s-a părut firesc să aleg Fiorentina, pentru că acolo joacă Adi Mutu, idolul nostru, al piteştenilor. Dar, SURPRIZĂ! Adi Mutu apare acolo sub numele de A. MURGU!!!!!! Murgu? Ce e asta? Bătaie de joc? E posibil ca FIFA, care şi-a dat girul folosirii numelui ei de către producătorii jocului, să nu ştie că pe Mutu nu-l cheamă Murgu? Cred mai degrabă că e sabotaj, mai ales că Mutulică este foarte bine cotat, cinci stele, ceva la nivelul lui Del Piero sau Cristiano Ronaldo! Are nişte execuţii superbe, reuşeşte goluri incredibile şi bate foarte bine loviturile libere şi penalty-urile. În plus, mai cred că a fost sabotat de FIFA şi pentru că producătorii ştiu porecla lui Mutu ("Brilliant goal by A. Murgu"), dar vezi-Doamne au greşit numele lui...

Mai sunt şi alte scăpări, de genul Tamaş la Auxerre, Gilardino - o biată rezervă la Fiorentina, Vieri de culoare, dar sunt mici... Contează mai mult competiţia. Şi mi-a plăcut faptul că am întâlnit un Del Piero incredibil, imposibil de deposedat şi cu un şut fantastic, un Seedorf cu nişte pase în adâncime super, un Pandev ca un taur, un Buffon aproape imposibil de învins, chiar m-a disperat că nu am putut să-i dau gol şi altele... A, funny e că Totti mi-a dat gol din offside şi arbitrul nu a văzut...

Am început un campionat şi, bineînţeles că l-am câştigat detaşat... Fiorentina a avut vreo 9 puncte avans faţă de Juve şi 13 de Milan... Un singur meci am pierdut, cel cu Juventus, în rest am avut doar vreo 2-3 egaluri. L-am făcut pe Murgu golgeter, asta deşi chiar în prima etapă a luat cartonaş roşu şi a stat 3 etape de suspendare! Dar deja m-am plictisit, mai am să joc nişte amicaluri cu echipele tari, gen Manchester, Arsenal, Liverpool, Real Madrid, FC Barcelona sau Bayern... Păcat că nu există Liga Campionilor, aş fi avut ocupare anul acesta!