Postări

Se afișează postări din aprilie, 2010

Provocare

Ştiu, am zis că mă ţin un timp departe de calculator, de net, de blog, de Facebook şi aşa am să fac, dar am văzut că Sorin mi-a dat una (leapşă)! Din respect, am să şi răspund la ea, chiar dacă cu oarecare întârziere: Principala trăsătură a caracterului meu: Serviabil. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Prietenia. Calitatea pe care o prefer la o femeie: Bunăciunea. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Zâmbetul. Principalul meu defect: Am încredere în oameni. Ocupaţia mea preferată: Să mă uit la sport şi să fac sport. Visul meu de fericire: Să fiu fericit. Rămâne doar un vis... Ţara în care aş vrea să trăiesc: Olanda. Culoarea preferată: Roz. Autori români preferaţi: Mihai Găinuşă, Eddie Ţone , Oana Stoica Mujea . Poeţii mei preferaţi: Bacovia, Eminescu, Alecsandri. Politicianul preferat: Băsescu clar Politicianul pe care-l urâţi: Iliescu clar. Femeie celebră din România: Care-mi place mie? Ilinca Vandici. Ce credeţi că se va inventa peste 20 de ani: Tinereţ

Depasit

OK, o fi astenie, o fi suparare sau altceva, cert e ca ma ingrop cateva saptamani in uitare. Sper sa va regasesc cu bine!

Noile reclame PA

Imagine
Am remarcat de ceva timp că pe marginea străzilor şi-au făcut apariţia mai multe panouri publicitare cu reclame la Pagini Aurii. Campania este gândită excelent, se pare că o agenţie briliantă a pus în practică unele expresii la modă azi pentru o firmă care nu a excelat niciodată la capitolul promovare, deşi exact de acest lucru ar fi avut nevoie în activitatea sa. Mesajele sunt foarte haioase: " Te-ai săturat să cauţi pe net câini şi să găseşti dinamovişti", "Te-ai săturat să cauţi rechini şi să găseşti dezvoltatori imobiliari" sau "Te-ai săturat să cauţi teatru şi să găseşti politicieni" , şi ai putea crede că prin Pagini Aurii ţi se deschide orizontul în faţă şi poţi găsi tot ce-ţi doreşti (mai puţin cu ce ne delectează Geocer mereu de pe google). În realitate, platforma celor de la PA a rămas aceeaşi, neprietenoasă, nu găseşti nici măcar un număr simplu de telefon decât după zeci de căutări şi minute întregi de spume. Deh, copywrighteri buni găseşti

Lost in the dust(er)

Cum ar fi să îţi rezervi o vizită la Louvru şi, din cauze care nu ţin de tine, să ajungi să vizitezi Muzeul Satului? Cam dezolant... Asta e, te duci, chiar dacă ai mai fost de ţşpe ori, numai ca să nu pierzi ocazia de a ieşi puţin din cotidian. Cam asta mi s-a întâmplat mie, la o scară redusă, din cauza puturoşeniei celor de la AMAT. La recomandarea lui Dumis , m-am înscris la un test-drive pe site-ul celor de la Renault pentru noul Megane Tourer, o maşină de excepţie pe care orice amator de senzaţii tari o vrea. Am fost contactat telefonic de cei de la AMAT Piteşti, care mi-au transmis că Tourer-ul nu vine la Piteşti ("Cum nu vine? Că noi îl aducem!" - Dumis) , dar îmi pot oferi la schimb Megane-ul 3. Ok, am acceptat, asta e, măcar să-l văd p-ăsta ce poate, mi-am zis. Marţi la 10:00 m-am prezentat la AMAT, unde nişte mutre acre m-au trambalat de la un birou la altul. Până la o domnişoară drăguţă, care m-a anunţat cu zâmbetul pe buze că test-drive cu Renault Megane 3 nu au

Prieteni?

De şase ore stau şi mă gândesc dacă să scriu sau nu despre "prieteni". Despre cum de două zile m-au condamnat la o tristeţe vecină cu disperarea... Despre cum m-au distrus emoţional... Despre cum înseamnă să-ţi pui mii de întrebări... Şi toate astea, la doar o zi sau două după ce citisem cea mai frumoasă scrisoare despre prietenie, adresată Steluţei . Aş putea să povestesc, pentru că "prietenii" nu mă citesc. Dar nu o fac, fiindcă prietenii comuni s-ar putea prinde cine sunt. Aş putea să vorbesc despre ce cred eu că înseamnă prietenie adevărată, cea pe care (am crezut că) le-am oferit-o eu lor, dar ce rost are când văd atâta răutate şi ignoranţă... Aş putea să înşirui o listă de valori morale, dar din moment ce eu le ştiu şi mă ghidez după ele, iar "prietenii" nu mă citesc, la ce bun? Primesc pe mail frumoasa explicaţie că a fost "doar politeţe", nu prietenie. În cazul ăsta, cei care mai sunteţi politicoşi cu mine, vă rog, prefer din start sin

Fairytales can come true

Emily Osment , a.k.a. Lilly din Hannah Montana , poate pe nedrept aflată în umbra frumoasei şi talentatei Miley Cyrus. Cunoaşteţi episodul acela în care Lilly se face de râs cu microfonul în mână, fiindcă era jalnică la cântat, iar Miley nu a putut să facă playback din cauza unui păianjen? Ei, ce ziceţi, ştie să cânte?

98 / 13

Imagine
Mi-e somn! Aş fi vrut să stau până după ora 12 noaptea, dar cred că nu mai rezist. Aş fi vrut să scriu exact la ora la care tragedia a atins punctul culminant, acum 98 de ani. Din păcate, am o durere de cap inumană şi nici trei Ibalgin luate de-odată nu reuşesc s-o potolească. 98 de ani de la scufundarea Titanicului. Noaptea de 14 spre 15 aprilie îmi este atât de familiară, de parcă cineva drag este născut acum! Nu uit niciodată de această dată. Povestea Titanicului îmi răscoleşte sufletul, îmi aduc aminte că am citit-o prima oară într-un almanah Flacăra, apărut parcă în 1984. Am rămas încă de atunci siderat, marcat de drama unor oameni plecaţi să celebreze intrarea în istorie. Şi au intrat, dar nu cum şi-ar fi dorit. 13 ani de la apariţia celui mai frumos film de dragoste făcut vreodată la Hollywood. Povestea de dragoste dintre personajele interpretate de Kate Winslet şi Leonardo DiCaprio este cea mai sensibilă relaţie pe care am văzut-o vreodată pe marele ecran! Cea mai frumoasă,

Low cost: dumb flying

Imagine
O companie care-şi atrage clienţii (adică fraierii) cu îngâmfatul slogan "smart flying", ce practică zboruri în cele mai jalnice condiţii din cel mai jalnic aeroport din Europa, a ajuns datorită publicităţii excesive ce i s-a făcut să aibă preţuri mai mari decât companii serioase, precum Tarom, KLM şi altele. E incredibil cum au ajuns românii să şmecherească până şi activitatea asta de high-class, zborul cu avionul! Am observat de ceva timp că a devenit mai scump să zbori cu o companie low-cost decât cu una adevărată! Şi care e diferenţa dintre cele două tipuri de zboruri? Păi la low-cost trebuie să te duci în autogara de la Băneasa, unde pute a pişat în fiecare colţişor al minusculei săli, inclusiv la singurul bar, unde sunt o mie de oameni ce stau la îmbarcare într-o grămadă neuniformă ca de vite, unde plăteşti 20 de euro în plus faţă de bilet ca să-ţi ia şi geamantanul, fiindcă nu poţi pleca în vacanţă doar cu laptopul, unde te descalţi şi umbli în şosete printr-un pr

Ghici cine şi-a băut cafeaua la Starbucks?

În Plaza? Mihai Petre! Nu că ar interesa pe cineva... Sau că am stat la 1 metru de el! Diseară încerc nişte salsa sau passo-doble, poate s-a luat...

Macarale

Imagine
Râd în soare... la Piteşti, pe bulevard. Am trecut pe sub un segment exact când se monta macaraua asta pe Calea Bucureşti. Mă gândesc că dacă s-ar fi desprins în momentul ăla, şi azi mă adunau cu făraşu' ăia pe acolo...

Alice şi broscoiul

Într-un interval destul de scurt de timp am văzut la cinema ultimele două producţii Disney pentru copii, Alice în Ţara Minunilor şi Prinţesa şi Broscoiul . Luate per-ansamblu, ambele sunt faine, sunt făcute special să-i bucure pe copii. Sălile au fost copleşite de reacţii stridente, pozitive, sincere ale puştilor din sală, semn că le-a plăcut. În Alice , atrage în mod deosebit prezenţa pisicii, care e criminală, dar sunt şi alte personaje făcute special pentru a fi îndrăgite: Alice, Regina albă sau iepurele, chiar şi pălărierul. De partea cealaltă, în Broscoi , cel mai tare e crocodilul Louis, urmat la mică distanţă în ceea ce priveşte simpatia de licuriciul Ray şi cele două broscuţe, prinţul Naveen şi Tiana. Cei care au copii pot merge liniştiţi la ambele filme, sunt foarte reconfortante. Dacă e să le privesc prin ochiul critic al adultului înnebunit după filme, aş da o notă de 7,5 lui Alice în Ţara Minunilor şi 9,5 Prinţesei şi Broscoiului . De ce diferenţa asta? În primul rând pe

Mi-e scârbă de români

N-am timp să dezvolt, spun doar ideea principală. Am văzut azi la polonezi o tristeţe vecină cu durerea şi disperarea, după pierderea suferită. Dacă în avionul prezidenţial, prăbuşit în Rusia, ar fi fost Traian Băsescu (şeful statului), Maria Băsescu (soţia), Mircea Băsescu (fratele), Adriean Videanu (ministru), Theodor Stolojan (fost prim-ministru) şi alţi membri ai Guvernului, românii ar fi fost la fel de marcaţi de tragedie? Eu zic că nu! Ipocriţii de la Realitatea şi Antena 3 probabil că nu s-ar fi bucurat pe faţă, dar ar fi simulat tristeţea în comentariile făcute cu degetele la spate încrucişate. Dar spun sigur că cei care au vorbit de moartea lui Băsescu în campanie ar fi dat bairam! Suntem o naţie de porci, care trăieşte într-o mocirlă care pute! De-aia suntem şi vom fi gunoiul Europei, fiindcă nu scoatem capul din groapa împuţită în care am intrat. Degeaba suntem unii care vrem să respirăm aer occidental, curat, suntem dominaţi de gunoaiele celelalte. Mi-e scârbă...

Melodie pierdută

UPDATE: Minune!!! Mi-am reamintit linia melodică, dar doar cu asta nu am cum să caut pe internet. De vreo săptămână sunt disperat să găsesc o melodie care m-a impresionat până la lacrimi de fiecare dată când am ascultat-o. Este un cântec al lui Julio Iglesias, pe care eu l-am perceput ca imn neoficial al Campionatului Mondial de fotbal din Spania 1982, fiindcă pe melodia aceasta mi-a rămas mie în minte un documentar despre El Mundial. Am căutat iniţial pe Google . Apoi pe Youtube . M-am uitat şi în playlist-ul meu. A urmat site-ul oficial al lui Julio Iglesias, unde chiar am scris şi am primit un răspuns corect (Dear friend, The song was “El Mundial” and it was performed by Plácido Domingo) , dar nesatisfăcător. Am luat la rând toate sample-urile de pe site-ul oficial, toate melodiile şi albumele lansate înainte de 1982. Apoi am căutat pe trilulilu şi am ajuns până la pagina 22, deci asta înseamnă că am ascultat în jur de 400 de bucăţi de melodii. Între timp am cerut şi ajutorul pri

Şi dacă interlopu' are dreptate?

Imagine
Risc acum să-mi atrag oprobiul public al întregii ţări, să fiu scuipat de mame şi taţi, chiar înjurat de mame şi taţi... Nici eu nu sunt sigur că eu sunt cel care scriu următoarele. Dar dacă... Întotdeauna m-am considerat un om cinstit, iar atunci când a trebuit să emit o judecată, am făcut-o după ce am analizat problema din toate unghiurile posibile. Deh, deformaţie profesională... Că le am şi eu p'ale mele, asta e, nimeni nu e perfect... A auzit toată lumea de cazul bătrânelului din Craiova, mort fiindcă a fost bătut pe trecerea de pietoni de către un interlop, pentru că se mişca prea încet. Aşa ni s-a spus la ştiri, cazul a fost prezentat melodramatic, cu fetiţa care întreabă mereu de "tataie". Şi eu în primele zile ale scandalului l-aş fi omorât cu mâna mea pe olteanu' împuţit care a făcut treaba asta. Dar dacă... Azi citesc o declaraţie a interlopului în Gândul . Nu o reproduc, vă dau link. Tziganu' borât spune că a fost provocat, că moşulică a vrut să dea

Bancul de joi

M-am molipsit şi eu de la Cristian Simion , sper să nu mă taxeze pentru că i-am furat licenţa, încălcând drepturile de copy-right. Dar de vină e Daffy, care are bancuri pur şi simplu criminale! Aproape toate bancurile publicate de mine pe blog vin de la el. Nişte moldoveni merg la Jocurile Olimpice. La proba de kaiac-canoe, moldovenii stau lângă mal. Trece echipajul de pe locul 1, moment în care moldovenii încep să strige: - Huo bă! Chiz*** mă-tii! etc. Niciun răspuns. Trece echipajul de pe locul 2. Moldovenii iar: - Să vă f** muma-n c**, etc. Niciun răspuns. Trece echipajul de pe locul 3. Moldovenii strigă: - Chiz** mă-tii! Echipajul de pe locul 3 ripostează: - Ba pe-a mă-tii, bă! Auzind înjurăturile, moldovenii exclamă extaziaţi: - Ăştia sunt! HAI ROMÂNIA!

Ce mai e tona azi...?

Dintre toate materiile pe care le-am făcut la şcoală, fizica a fost singura pe care am urât-o! Paul poate să confirme, pentru că am copiat după el atât în gimnaziu, cât şi la liceu! Nu ştiu de ce, dar fizica nu m-a atras niciodată cu adevărat. Acum însă, dacă ar fi să retrăiesc anii de liceu, probabil că m-aş implica mai mult, fiindcă fizica este o ştiinţă interesantă (Discovery să trăiască!). Mi-am adus aminte zilele trecute de lecţiile plictisitoare şi problemele pe care nu le dădeam de cap, când un bătrânel simpatic m-a întrebat: "Dar ce, n-ai făcut fizică la şcoală?" . Ei bine, am făcut, dar am fost cam paralel. Pot să bag mâna în foc că de vină sunt profesorii pe care i-am avut. Asta nu înseamnă că dau vina pe ei, poate doar nu am picat noi pe aceeaşi lungime de undă... De ce spun asta? Fiindcă o simplă demonstraţie a bătrânelului m-a cucerit! Nu cu mult timp în urmă am achiziţionat un utilaj din fier masiv, care cântăreşte în jur de o tonă. Pentru a-l duce la secţie

Ruşine!

UPDATE - Articolul meu a fost preluat de portalul www.arges-online.net ! Mulţumesc! Ruşine clubului FC Argeş! Aflu din comentariile prietenilor Răzvan şi Steluţa la articolul meu, Piere Generaţia de Aur , că la meciul dintre FC Argeş şi Gaz CFR Craiova, primul de după moartea fostului campion Sebastian Iovănescu, nu s-a ţinut moment de reculegere! E incredibil! Conducătorii actuali ai clubului FC Argeş, cei care au retrogradat clubul de două ori în trei ani, adică de tot atâtea ori cât o făcuse gruparea alb-violetă în 50 de ani de existenţă, au uitat de Iovănescu! Sau poate nici nu au auzit de el! Adevărul e că de la cine să am pretenţii? De la Cornel Penescu, cel care mai bine dă sute de mii de euro mită, în loc să facă performanţă sportivă? De la Andrei Penescu, cel care nu-şi cunoaşte proprii jucători? De la Severius Stancu, uns preşedinte de club de fotbal din greşeală? Nu ştiu de ce Doru Toma, coleg cu Iovănescu, nu şi-a amintit că ar trebui cinstită memoria unui fost jucător d

Paşte Fericit!

Imagine
Vă urez şi eu, acum, în prag de Înviere...! Vă mulţumesc tuturor prietenilor reali şi virtuali, de pe Facebook, blog ori alte reţele şi vă îmbrăţişez! Sărbători Fericite!

Dublu curcubeu

Imagine
N-am văzut niciodată aşa ceva: două curcubee, unul peste celălalt! La câte fenomene rare vedem în ultimul timp, acesta nu putea să lipsească deşi, să fiu sincer, habar n-aveam că se poate întâmpla. Dublul curcubeu l-am surprins azi deasupra unor blocuri din cartierul Craiovei. Dacă observaţi cu atenţie, cel de mai jos are toate culorile, lucru, de asemenea, rar întâlnit! Paleta coloristică este completă! Cel de-al doilea este un pic mai estompat.

Vă plac sms-urile de Paşte?

Pregătiţi-vă de beep-uri, încărcaţi-vă telefoanele mobile, goliţi-vă Inbox-ul! În două zile încep să curgă mesajele de urări de Paşte, pe care unii dintre noi le urâm atât de mult! De la "Lumina Învierii...", trecând prin "Un păstor...", "Mesia..." şi terminând cu "...Paşte Fericit!", sms-urile de felicitare de la prieteni îşi vor face loc în telefonul vostru, vreţi-nu vreţi! Apropo! Vreţi? Răspundeţi la sondajul alăturat, iar dacă sunteţi inspiraţi, răspundeţi şi cu cuvintele voastre... Dacă vreţi părerea mea, ei bine, eu sunt şi pro, şi contra. Adică nu mă deranjează să primesc zeci de mesaje, asta înseamnă că cineva totuşi se gândeşte la mine, chiar dacă nu într-atât de mult încât să-mi dea un telefon, dar sunt contra atunci când vine vorba să trimit. Sincer, celor mai apropiaţi le dau telefon, celor mai mulţi le trimit sms-uri, iar celor foarte mulţi... mă gândesc la ei...!