Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2010

In brief (2)

Adică am multe de zis! 1. Egipt x 3 . Măăăi, microbiştilor! Spuneţi-mi repede un fotbalist egiptean de mare valoare, care joacă la o echipă de top din Europa! Ă, ă? Nimic? Bă fraţilor, eu în afară de Mido, produs al lui şcolii lui Ajax din urmă cu vreo 10 ani, nu am auzit de niciun jucător egiptean. Am dat căutare pe fifa.com şi m-am uitat pe lotul Egiptului şi mi-a mai sărit în ochi doar numele de Zidan. Dar dacă nu era asemănător cu cel al lui Zidane, dracu' ar fi ştiut şi de el. Şi totuşi Egiptul a câştigat aseară al treilea titlu consecutiv al Campionatului Africii! Uluitor, nu? Adică există ţări cu vedete de milioane, ca Ghana (Essien, Muntari, Asamoah), Coasta de Fildeş (Drogba, Yaya şi Kolo Toure, Traore), Nigeria (Obi Mikel, Martins, Kanu), Camerun (Eto'o, Song, Wome) şi lista ar putea continua, dar de trei ediţii câştigă Egiptul! De ce? 2. Ţiganca şi Băsescu. Am văzut că din nou s-au suit toţi cu bocancii pe Băsescu. Ce e, are Felix zilele astea vreo tranzacţie şi tr

Prinţul şi Curcanul

Nu, nu este o poveste pentru copii, e o poveste reală ce durează de câţiva ani. Roger Federer (Prinţul) şi Serena Williams (Curcanul) au câştigat din nou Australian Open. Dacă pentru elveţian mă bucur, în schimb americanca îmi provoacă silă. Roger Federer este cel mai bun, cel mai elegant şi mai stilat tenismen care a existat vreodată în circuit. Jocul lui este ca un balet în terenul de tenis, e o încântare să-l vezi jucând. Nu cred că există om în lumea asta care să nu-l aprecieze pe FedEX pentru ce a făcut pentru sportul alb. Nu trebuie să fii specialist pentru a-ţi da seama că Federer este un magician, loveşte mingea cu o măiestrie unică, parcă o mângâie. Sigur, şi Nadal e o încântare, dar la spaniol se vede totuşi o încrâncenare în joc, pe când la Federer orice lovitură parcă este o mângâiere de părinte grijuliu. Şi, la ora actuală, este de neînvins, la Australian Open a câştigat al 16-lea turneu de Mare Şlem foarte convingător, mi se pare că a cedat un singur set. Serena William

Val Vârtej

Fraţilor, nu mă pot opri din râs! Copiii ăştia când spun lucruri trăsnite, le dau de nu te mai ridici de jos... de râs! Erika este o mare fană a emisiunii Serviţi, vă rog! , de pe ProTV. A urmărit aproape toate emisiunile vara trecută, vinerea seara, iar acum le revede în reluare, duminica la prânz. Azi eram pe net şi vine Erika repede să mă anunţe: "Tati, dă pe ProTV că e Serviţi, vă rog! " . "Cu cine e?" , întreb eu, mai mult ca să nu o dezamăgesc... "Cu Val Vârtej" ! Sunt terminat, am făcut febră la burtă de râs... Val Vârtej este, în opinia ei, Vali Vijelie!

Luis, my friend!

Imagine
Da, sunt prieten bun cu Luis Miguel Rocha ! Pe Facebook, normal! Autorul romanelor Ultimul papă şi Papa trebuie să moară , pe care le-am citit cu plăcere şi despre care am scris aici , mi-a acceptat cererea de prietenie pe Facebook şi chiar am schimbat două mesaje. În primul l-am felicitat pentru cele două cărţi şi i-am trimis link-ul către recenzia făcută de mine, iar în al doilea l-am întrebat câte ceva despre următoarea carte, următoarele aventuri ale lui Sarah Monteiro şi ale preotului Rafael Santini. Ca orice scriitor care se respectă (am mai întâlnit această reticenţă la Oana ), normal că a păstrat secretul, dar mi-a dezvăluit că în acest an va apărea în România cea de-a treia carte din serie, iar în octombrie ne vom reîntâlni cu el în România. "I love your country" , şi-a încheiat "prietenul" Luis corespondenţa cu mine. Nu ştiu ce i-o plăcea aici, atâta timp cât noi ne strofocăm să vizităm Porto, Lisabona, Madeira, Estoril, Fatima, Coimbra sau Leiria, în s

Lebădă la 40 de ani

Imagine
... de la răţuşca cea urâtă la 20... Am promis că scriu o odă femeilor de peste 40 de ani care arată mai bine decât în tinereţe şi mă ţin de cuvânt. Am un respect deosebit pentru femeile care au grijă de ele. Fie că toată ziua nu fac altceva decât să se înfrumuseţeze, fie că au o viaţă de familie plină şi doar la culcare, timp de câteva minute, se îngrijesc să arate bine, femeile trecute de 40 de ani care arată mai bine decât în tinereţe au un şarm aparte. Sunt mamele care nu au încetat să-şi trăiască viaţa după ce au născut (unii le-ar spune MILF), sunt optimistele pentru care viaţa nu s-a sfârşit la 35 de ani, ci abia atunci începe cu şi mai mare intensitate, sunt vedetele care cheltuie milioane pentru look-ul sexy afişat în filme, sunt de invidiat. Mai jos am încercat chiar şi un TOP 10 al acestor "bunăciuni", ca să argumentez ceea ce am expus. 1. Catherine Zeta Jones (40). Nevasta lui Michael Douglas a avut dintotdeauna un şarm aparte, dar era în tinereţe cam plinuţă.

Acum să te văd Giovani!

L-a înjurat şi l-a făcut praf după ce a fost prins cu cocaină. L-a criticat de fiecare dată când era întrebat de el. A bătut monedă pe ipoteza că, dacă ar fi rămas impresarul lui, nu ar mai fi trebuit să fie pus să plătească 17 milioane de euro lui Chelsea. Mutu, prins dopat! Ştirea a căzut ca un trăznet. Deja sunt câteva ore de la bombă şi toată lumea vorbeşte despre asta. Se ştiu şi toate detaliile: sibutramină, slăbit, Bari, mama Rodica, agresivitate. Dacă va fi suspendat, va spune adio fotbalului de mare performanţă şi va veni, probabil, la finalul carierei să joace la Dinamo. Asta dacă nu agaţă ghetele în cui... Dar nu asta e problema. Giovani Becali e! Acuzat de naşul Nicu Gheară că l-a stricat în ultimul an, de când Mutu s-a împăcat cu impresarul, Giovani are acum posibilitatea să arate cât e de tare. Ca mare admirator al fotbalistului Adrian Mutu, poate unul dintre cei mai mari din România, sper ca Giovani să-l scoată basma curată pe Briliant. UPDATE 1 : Iată ce zice Chivu î

Uf, am scăpat!

De vreo 2-3 săptămâni am devenit, probabil, cel mai activ om de pe planetă pe site-ul youtube! Vizitele mele au fost lungi şi dese, am dat search-uri în sute de variante şi din fericire n-am găsit ce căutam. În tot acest timp am accesat prea puţine video-uri, aşa că prezenţa cu care mă laud nu poate fi şi cuantificată. Se pare că am scăpat! Să mă explic. În toată această perioadă am trăit cu teama că o să mă fac de baftă în întreaga ţară! Am făcut-o lată, de nu m-am mai ridicat de jos şi am avut impresia că cineva a filmat scena în care eram pur şi simplu de rahat. Se mai întâmplă, mai ales când eşti cu capul în nori, aşa cum sunt eu (unii ar spune "dus"). Pe la începutul anului primesc o sumă de bani în euro, pe care mă hotărăsc să mă duc s-o schimb la o casă de schimb valutar. De la biroul Western Union de unde am ridicat banii am primit un plic, dar nu mi-a dat seama că acel plic nu are fund. Aşa că l-am fluturat pe stradă, până când toţi euroii s-au împrăştiat pe jos, p

Era să am zăpadă pe haină...

Imagine
N-am mai văzut atâta zăpadă în Piteşti de la Revelionul din 1999, când cădea zăpada de ne înzăpezise pe toţi. Zăpadă am mai întâlnit atât de multă la munte, pentru că acolo e plin de zăpadă în tot sezonul zăpezilor, acolo zăpada e la ea acasă şi vezi aşa: oameni de zăpadă, oameni care se dau pe zăpadă, bulgări de zăpadă zburând pe lângă tine, munţi de zăpadă, străzi înzăpezite, copaci albi de atâta zăpadă! Unde te uiţi, numai zăpadă, cam cum e acuma prin Piteşti. Căderea zăpezii e fără oprire, fără număr. Vrei zăpadă? Na zăpadă şi-n ochi, şi-n urechi, îţi intră zăpada peste tot! Era să am zăpadă pe haină, noroc că m-am scuturat! Maşinile-s toate zăpădoase. Oamenii aruncă zăpada cu lopata de zăpadă direct în stradă. Unii înzăpezesc, alţii deszăpezesc! Aşa că vedem mai nou munţi de zăpadă la marginea oraşului sau la stadion, ca-n poză. Practic, zăpadă peste zăpadă, de nu se mai termină! Nici acum nu v-aţi săturat de zăpadă? PS - Cică e Albă-ca-Zăpada sâmbătă, la PrimaTV. Albă ca Zăpa

In brief

Câteodată am atât de multe de scris pe blog încât cred că aş înşira vrute şi nevrute în postări multe şi, poate plictisitoare. Tocmai de aceea m-am hotărât ca de vreo două ori pe săptămână să fac un "in brief", adică un rezumat pe scurt al celor ce-mi mai trec prin cap sau ce am văzut în oraş şi nu merită chiar un articol special. # Prima sută. De un an şi jumătate de când sunt în blogosferă, azi e prima oară când depăşesc suta de vizitatori pe zi! Până acum, recordul era de 88 şi fusese înregistrat... ieri! Poate că unii zâmbiţi, dar mie chiar mi se pare o cifră importantă. # 7 milioane. Asta e diferenţa de preţ dintre un mini-laptop ACER Asus în Domo de la Iris Center (11 milioane) şi Flanco de la Auchan (18 milioane). Şi nu sunt decât vreo 200 de metri distanţă între magazine. Flanco e în procedură de insolvenţă şi era de aşteptat ca, pentru a face rost de bani lichizi, să scadă drastic la preţ. Tocmai de aceea mă duc des pe acolo, dar preţurile sunt cu mai mult de 20% m

Cărţi de papa

Imagine
Ultimele săptămâni mi-am omorât nopţile citind primele două cărţi din sixlogia scriitorului portughez Luis Miguel Rocha: Ultimul papă şi Papa trebuie să moară . Foarte bune amândouă, scrise frumos, cursiv, în ritm alert, cu unele remarci însă, ale unui cititor banal, că n-oi fi vreun mare critic... La prima vedere, titlurile îţi dau impresia că romanele sunt istorice. Chiar şi din prezentarea pe care Luis a făcut-o la Piteşti în toamnă am reţinut că Ultimul papă şi Papa trebuie să moară redau o altă perspectivă a două evenimente cruciale ce au avut loc la Vatican: moartea Papei Ioan Paul I (în cazul primeia) şi tentativa de asasinat a Papei Ioan Paul II (pentru a doua carte). În realitate aşa este, numai că romanele sunt poliţiste, sau cum spune ultimul trend , thriller poliţist bazat pe adevăruri istorice. Poveştile sunt frumoase. Practic, cele două evenimente au dedicate doar câteva pagini, numai că în jurul lor se ţes intrigi foarte interesante, complicate, ba chiar controversa

Ce le excită pe femei?

Fraţilor, nu e un secret că citesc Libertatea pe net! Îl găsesc tabloidul cel mai rafinat! Chiar dacă a implementat stilul acesta în presa din România, nu a trecut peste unele bariere ale vieţilor personale ale oamenilor, nu a promovat bârfa şi scandalul, mondenităţile sunt prezentate cu faţa lor pozitivă. Sincer, eu am impresia că tratează "la mişto" mondenităţile şi articolele scrise special pentru tirişti, le pun în ziar doar pentru că asta se cere, nu că le-ar crea vreo plăcere. Dar cel mai mult îmi place la Libertatea rubrica "Sex". Mă sparg de râs după fiecare articol, cele mai multe traduse din presa internaţională. Doamne, deci le întrec în tembelism chiar şi pe cele din Cosmopolitan! Uite numai câteva dintre cele mai recente titluri, vă daţi seama imediat de "greutatea" informaţiilor de acolo: Mituri despre lesbiene , Cele mai ciudate legi legate de sex sau Ce vor de la viaţă femeile de 30 de ani? Mai mult sex! Însă cel care le depăşeşte pe to

Mircea Sandu, noul preşedinte al FRF

Ok, s-a oficializat ceea ce se ştia încă de anul trecut, de când lumea bănuia că Gică Popescu nu vrea să se mai frigă o dată: Mircea Sandu este noul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal pentru următorii patru ani, practic îşi continuă îmbogăţirea începută în 1992, parcă. În ciuda faptului că Gazeta a încercat un puci înainte de alegeri, publicând o anchetă despre nejustificarea unei sume de 60.000 de euro pentru o baracă (investiţie totală de 250.000 de euro), Naşu' e naş şi nu putea fi dat jos atât de uşor. Umila mea părere, care coincide cu cea a oamenilor de fotbal, este că nu era momentul unei schimbări, acum. Din mai multe motive. 1. Pentru că nu a avut un candidat serios. Iacov. Ce a făcut el pentru fotbal? A vândut ţiganilor (aşa se spune când vinzi în bătaie de joc un lucru, ştii sigur că se va alege praful) unul dintre cele mai frumoase şi mai vechi cluburi de fotbal, Progresul Bucureşti, cu bună ştiinţă că asta va însemna sfârşitul. Adică şi-a salvat pielea. În con

Săniuţa fuge!

Imagine
Azi am descoperit în sfârşit de ce sunt înnebuniţi copiii după iarnă. Bine, ceva-ceva îmi mai aminteam şi eu din fosta, de mult, copilărie a mea... Iată ce zarvă şi agitaţie a fost toată ziua la geamul meu, şi ce tablou splendid de iarnă am de la ferestrele apartamentului:

3 în 1 zi

Imagine
După ziua de rahat de ieri, cea de azi nu putea fi decât de meciuri sau filme. Cum meciuri nu sunt în perioada asta a anului, iar Australian Open se joacă la ore nepotrivite (oi fi eu cangur, dar nu funcţionez după ora Australiei), am ales să mă uit la filme. Mai întâi am făcut o selecţie dură prin calculator şi am şters tot ce adunasem de vreo juma' de an şi nu apucasem să le văd. Fro' două'j'dă giga! Apoi am tras linie şi au rămas trei: Idilă cu dădaca (The Rebound) , Crank 2 High Voltage şi În chinurile facerii (Labor pains) . Exact în ordinea asta le-am văzut. Idilă cu dădaca (2009) . La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Câte aşteptări am avut de la filmul ăsta, ba chiar am stat câteva luni să-l aştept la CinemaCity, dar acum pot spune cu uşurare: bine că nu a mai fost programat. Având-o cap de afiş pe Catherine Zeta Jones, filmul promitea, la fel ca şi trailerul. Dar am avut parte de o prostie de poveste, slab regizată, ciorbă lungă de parcă a fost făcută

Bad day

... and now I'm hurting myself with that outstanding but incredible sad song (asta fiindcă tot îmi recomanda Sebi să-mi fac o versiune în limba engleză) Evanescence - My Immortal I'm so tired of being here Suppressed by all my childish fears And if you have to leave I wish that you would just leave 'Cause your presence still lingers here And it won't leave me alone These wounds won't seem to heal This pain is just too real There's just too much that time cannot erase When you cried I'd wipe away all of your tears When you'd scream I'd fight away all of your fears And I held your hand through all of these years But you still have All of me You used to captivate me By your resonating life Now I'm bound by the life you've left behind Your face it haunts My once pleasant dreams Your voice it chased away All the sanity in me I've tried so hard to tell myself that you're gone But though you're still with me I've been alone al

Dinamo Party

Să curgă vinu', Să cânte lăutarii, Să moară Dinu C-arunc cu biştarii! Borcică a dat drumu' la distracţie! Ce să ne mai ascundem de paparazzi, să ne mai spargem aparatele în cap la 5 dimineaţa! Mai bine să facem totul pe faţă, aşa, ca la petrecerea de la Poiană de acum câteva zile. Aşa conducător, aşa fotbalişti. Mie sincer îmi place de Borcea, că pune suflet, dar cum să ai jucători care să moară pe teren când tu însuţi acum spui că dai milităria jos din pod, iar peste două zile îi chemi pe băieţi la bairam? Cine credea că prin plecarea lui Tamaş s-au rezolvat problemele bahice la Dinamo, se înşeală amarnic! Tai un cap şi cresc alte trei la loc, ca la balauri. Munteanu, Doman şi Mărgăritescu abia aşteaptă să încingă atmosfera în Capitală. Bine măcar că n-a revenit Ropo! Babicu, mare om, mare caracter la petreceri. Cum să îl ţii pe Dolha în poartă, care se culcă ca găinile la 10 seara? Domani am înţeles că s-a pus pe învăţat imnu' neoficial Vine Borcea cu spartanii , al lui

Vorbesc cu pisici moarte

Înainte de Crăciun i-am cumpărat Erikăi o pisică Fur-Real (furiel, pe înţelesu' tuturor), jucărie semi-inteligentă, care la anumite impulsuri face gesturi asemănătoare cu cele ale pisicilor reale: se spală pe lăbuţă, se scarpină de purici în spatele urechii, dă din coadă sau miaună. Miaună de fiecare dată când treci prin faţa ei. Privită la început ca o ciudăţenie de către cele trei birmaneze, Suzi, Shani şi Kitty , furielu' s-a integrat încet-încet în familie şi acum miaună mai mult decât pisicile adevărate! Bine, e oarecum normal, ţinând cont că am pus-o într-o poziţie în care toată lumea trece prin faţa ei. Azi, obişnuit să vorbesc cu Shani şi Kitty ca cu nişte copii ("Ce e puiu', ţi-e foame?" sau "Pupa-te-ar tata de pisicuţă frumoasă") , m-am trezit că o întreb pe furiel "Ce s-a întâmplat pisi?" , atunci când m-a mieunat de câteva ori... E clar, am nevoie de abonament la Centru' ăla tibetan !

Premiu Irezistibil

Am primit un premiu Irezistibil ! E prima oară într-un an şi jumătate de când am picat în blogosferă, când primesc un premiu. Nu mă dau în vânt după premii, dar ăsta este mai special, aşa că l-am acceptat. În loc de o poză cu două pisicuţe sau un apus de soare, e un text, poate plictisitor, dar e o bună metodă de a atrage noi cititori ai blogului, de a cunoaşte alte persoane interesante din blogosferă. Aşadar: Iată cele cinci îndatoriri ale premianţilor: 1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali. 2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legatură pe net la blogul (şi autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul. 3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul. 4. Fiecare S.S. care a câştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr.Linky List, astfel încât să existe o evidenţă a fiecarui ins premiat. 5. Fi

Vin fiert

Imagine
Super-poză descoperită pe site-ul lui Ady Petrişor

www.fcarges1953.ro

După mai mult de o lună de la apariţie aflu şi eu că a fost lansat site-ul www.fcarges1953.ro , o pagină de internet care doreşte să aducă în faţa iubitorilor echipei alb-violete istoria mai puţin cunoscută a clubului nostru de suflet, FC Argeş. Andrei Zevedei, fost redactor la Argeş TV şi bun coleg în perioada în care ne-am intersectat puţin în trust, m-a apelat zilele trecute întrebându-mă dacă mai am filmări vechi cu FC Argeş. Ţin să precizez că în perioada 1994-2000 am văzut aproape 90% din meciurile echipei acasă şi în deplasare, cele mai multe fiind filmate de către mine, fiindcă eram omul bun la toate: făceam televiziune filmând, luând interviuri, făcând emisiuni, etc... Cu alte cuvinte, eu centram, eu dădeam cu capul. Am luat parte din toată istoria clubului, filmând foarte multe partide şi ale echipelor de copii, juniori şi tineret. Din păcate, dintr-o ambiţie prostească (n-am vrut să copiez nimic din toată munca mea, considerând că nu-mi aparţine - când eşti cinstit eşti pro

Să vă vină mintea la cap

Imagine
Stresaţi? Nervoşi? Crizaţi? Recalcitranţi? Disperaţi? Isterici? Nebuni? Duşi pe câmpii? Căzuţi în depresie? Atenţie, mă adresez tuturor, nu vă faceţi că vă uitaţi în spate! Cu toţii aţi luat-o razna de când cu criza asta. Dacă nu aveţi bani de psihiatru, puteţi încerca Centrul de budism tibetan. Habar n-am ce este, am văzut plăcuţa asta azi, în timp ce făceam o plimbare "unde-oi vedea cu ochii" pentru liniştirea sufletului, am dat căutare pe net şi am citit că poate reprezenta o metodă de a-ţi veni mintea la cap. Dacă ne strângem mai mulţi, poate obţinem şi-o reducere! Nota 10 din nou pentru peisajele minunate ale acestei ierni nenorocite! Sursa articol: bitpress.ro

Am refuzat-o pe Daniela Crudu

Imagine
Bomba sexy (asta da bombă sexy, nu Palatu' Telefoanelor lui Cristi Tănase) Daniela Crudu a vrut să flirteze cu mine, dar eu i-am dat cu flit! Ditamai vedeta Playboy mi-a trimis o invitaţie pe hi5 şi eu am respins-o! Marş d'aici!

Global warming bullshit!

Ultimele două postări, cam acelaşi titlu, aşa că a trebuit să schimb puţin. Adică am vrut să spun "Încălzire globală pe dracu"! Am încetat să mai pun botu' la ameninţările planetei de când mi-am dat seama că gripa aviară a fost inventată ca să mai facă unii prin spatele ei nişte afaceri de mii de miliarde de euro. Sau dolari... Şi cu toate astea, speram în adâncul sufletului meu ca încălzirea globală să fie pe bune. Adică vara să fie vară, iar iarna să fie... vară! Adică să avem veri ca în Tenerife sau Caraibe. Dar de unde frate! De când au început ăştia să tragă semnale de alarmă cu încălzirea globală, avem ierni de ne rup străzile în două. M-am trezit de dimineaţă şi nu mi-a venit să cred! Zăpadă de 10 centimetri! A patra ninsoare din iarna asta! Ou sont le neige d'antan? , când ningea o singură dată în patru luni de iarnă, şi atunci doar pentru 2-3 zile...

Welcome home, la naiba!

Am stat pe gânduri dacă să mă mai enervez pe blog sau să stau în puii mei, la naiba, cuminte. Dar mi-am amintit şi mi-a crescut din nou presiunea. Nu ar trebui să ne mirăm, fraţilor, că nu avem turişti, pentru că încă de la intrarea în România ne batem joc de ei! E incredibil ca după miezul nopţii, să dea bomba în toate mijloacele de transport din Bucureşti! Parcă e o lege a taximetriştilor, ca totul să se oprească brusc! Nu tu tren, nu tu metrou, nu RATB, nimic nu mai circulă noaptea în Capitala unei ţări ce se vrea a fi civilizată! Cum e mă posibil ca după ora 24, cei care ajung pe aeroportul "Henri Coandă" să nu aibă cu ce pleca în oraş? E o bătaie de joc! Ca turist care aterizezi după miezul nopţii, ai două variante: să petreci noaptea pe băncile incomode din aeroport sau să laşi o mică avere nenorociţilor de taximetrişti, care profită din plin. Miercurea trecută am aterizat la 23:50. Până mi-a venit bagajul, a trecut de miezul nopţii. Mă duc să mă interesez de noul tre

Am adormit la AVATAR

Nu, nu pentru că nu mi-ar fi plăcut filmul! A fost chiar FABULOSO , o expresie pe care nu ştiu de unde am agăţat-o, dar care mi-a plăcut foarte tare. Să se mai apuce şi ultimul om de pe pământ care nu văzuse Avatar să-l mai comenteze e chiar ruşinos. Dar vreau să-mi spun părerea aşa, pe fugă... Reţeta americană de succes e inepuizabilă! Când ai un scenarist şi un regizor extraordinari, care la rândul lor şi-au format o echipă tehnică şi una de promovare adevărate, succesul e garantat. Cine se uită la Entourage de pe HBO ştie ce zic. Vorbeam azi cu Oana la întâlnirea bloggerilor şi am căzut de acord că subiectul nu e cine-ştie-ce, e bun, dar am văzut idei la fel de sclipitoare şi în alte filme, şi ultimul exemplu este Stardust . Dar efectele speciale sunt criminale, chiar că sunt din altă lume, şi nu vorbim aici neapărat de Pandora! Ele fac de departe diferenţa. Mi-au mai plăcut peisajele, animalele colorate şi tehnica folosită de echipa de cercetare. Ce mai, e un film care face toţi

Cristian who?

Buuun, şi am ajuns la finaaaal... Ultima critică pe care o fac este la adresa blogului lui Cristian Simion . Şi dacă e ultima, păi atunci să-mi dau silinţa, mi-am zis. Aşa cum spunea el despre mine, gândim şi ne exprimăm în scris cam la fel, adică ne place să ne băgăm nasul unde nu prea ne fierbe oala şi coada unde nu trebuie, condimentând comentariile noastre cu ironii fine, dar înţepătoare. De nota 10 multe dintre articolele lui, pe care le citesc de mult timp şi, uneori, pe care sunt invidios: Rutina , Menajeria de la etajul 5 sau Unde este tatăl . De 10 plus sunt toate prozele scurte (PA-urile) şi de mai mulţi de 10 sunt articolele hazlii la care apelează atunci când nu este enervat/frustrat/supărat pe viaţă: Forum auto , Promoţie la Costineşti sau Viaţa de cuplu . Ok, şi critica unde este? Păi la stilul pe care-l are nu am nimic de obiectat, ar trebui să mă critic de unul singur, luând în considerare cele spuse mai sus. Dar nu înţeleg totuşi de ce nu pot afla mai multe despre e

Influenţa hypermarketurilor

După ce că mă ştiu toţi vecinii din cauza claxonului Erikăi, de azi mai am un motiv să bag capul în pământ! Iată cum m-a strigat Erika să vin să o şterg, după ce a făcut treaba mare: "Domnul Preda Adrian este invitat la raionul căcat"!

Nemţii, luaţi pe nepregătite!

Imagine
Dacă vrem cu tot dinadinsul să fim cârcotaşi, reuşim chiar şi cu riguroşii nemţi! Iată cum au fost ei luaţi pe nepregătite de zăpada căzută în abundenţă zilele trecute! Ditamai autobanda A3 care traversează Germania şi unde zilnic se înregistreză un trafic cu sute de mii de maşini era acoperită cu zăpadă şi se circula greu. Asta dacă e să fim cârcotaşi... Dacă e să fim corecţi până la capăt, trebuie să recunoaştem că din 10 în 10 km am întâlnit detaşamentele de deszăpezire, care aruncau cu ceva ce semăna a sare, dar nu era sare, fiindcă maşinile erau mai curate decât atunci când ies de la spălătorie! Şi s-a circulat perfect în condiţii de iarnă! Şi apropo de trafic, am trăit o experienţă unică pe una dintre autostrăzile care duce în Helsinki. Eram cu un prieten neamţ în maşină şi ne grăbeam către aeroport. În faţă, pe o autostradă cu patru benzi pe sens, seara, numai luminiţe roşii, semn că e full! Pe o distanţă de câţiva kilometri buni! Shit, îmi zic în gând, gândul fiind la b

Nu vreau prezervative XXL!

Era gata-gata să cumpăr un pachet de prezervative XXL, dar m-am răzgândit la casă! Oricum, faptul că au trecut prin aparatul de citit coduri de bare m-a ridicat puţin în ochii tinerei vânzătoare... ;) Am fost azi să cumpăr nişte nisip pentru pisicuţe din Kaufland şi mai aveam alături 2-3 articole, când mă trezesc că se cutremură banda! Haiti ;), cutremur! Da de unde, o pensionară s-a chinuit să ridice un bax cu Coca Cola şi apoi l-a trântit realmente, de ne-am speriat toţi pe o rază de 10 metri... Ajung eu la casă şi mă pregătesc să bag în sacoşă ceea ce cumpărasem. Cafeaua, Arielu', prezervativele, Whiskasu'... Hopa, RW! Cum prezervative? Eu nu am luat prezervative! Nu folosesc prezervative! Zic: "Domnişoară, anulaţi vă rog prezervativele, că nu sunt ale mele" . "V-aţi răzgândit, nu le mai luaţi?" , întreabă şmecheră tipa de la casă. "Dar nu le-am luat niciodată, nu ştiu cum au ajuns aici". "Sunt XXL" , spune cu un ton uşor admirativ ca

Time for revenge

Cât am aşteptat ziua asta! Să mă răzbun pe Melami , s-o critic, să-i întorc blogul pe faţă şi pe dos pentru că una dintre remarcile ei la adresa blogului meu a născut vii şi dure comentarii acum câteva zile. Mamă-mamă ce aveam de gând să-i fac, îmi şi concepusem în gând un scenariu, formulasem deja nişte critici impertinente, dar pertinente în acelaşi timp... Azi e rândul ei să fie criticată, în cadrul jocului propus de Geocer . Nu vreau să-mi scuz lipsa de inspiraţie, cauzată de o noapte petrecută pe drum, dar pur şi simplu am fost încântat de blogul ei! Nu e cine-ştie-ce de aspectuos, dar scrie foarte-foarte bine! În încercarea de a-i găsi puncte sensibile, am răsfoit, şi căutat, şi săpat... Şi am fost cucerit! Cum să critic ceva ce-mi place la nebunie? Scrie cu garda jos, are o ironie fină pe care nu am regăsit-o la niciun alt participant, se ceartă amical cu vizitatorii şi are abordări dintre cele mai interesante. Mi-au plăcut foarte tare review-urile făcute blogurilor intrate în

Rappa_ru, un Cangur mai tânăr

I-o fi convenind sau nu, eu îl compar pe Rappa_ru , următorul concurent intrat în jocul criticilor, cu un Cangur mai mic. Adică, atunci când îl citesc pe el îmi aduc aminte de mine, în urmă cu mai bine de 10 ani. Felul cum scrie, cum se apleacă asupra subiectelor, felul în care trece de la nostalgie la realitatea dură a vieţii de adolescent, cum devine dintr-odată serios după o glumă bună, îmi reverberează în memorie amintiri dintre cele mai plăcute. Ca şi pe Logatu , l-am cunoscut pe Rappa_ru cu ocazia aberaţiilor. Cred că ne-am plăcut blogurile reciproc, fiindcă de atunci ne vizităm mereu şi chiar comentăm la articolele postate. Ceea ce n-am înţeles eu niciodată, şi aici e o critică la adresa ignoranţei mele, este: 1. Care e numele de familie al lui Rappa_ru (Andrei sau Răduţu)? 2. De ce a scris o introducere atât de mare, pe care nici azi nu am avut răbdare s-o citesc până la capăt? 3. Ce s-ar fi făcut dacă nu ar fi existat link-urile, blogroll-urile şi History în browser, pentru

N-am să-l critic pe Logatu

Observ, în timp ce scriu şi urmărind postările anterioare legate de joculeţul propus de Geocer , că nu prea am criticat deloc, deşi asta era de fapt şmecheria. Pe niciunul nu am putut să-l critic, fiindcă nu am prea avut de ce mă lega, mai ales că blogul meu este departe de a fi perfect. Cu atât mai mult nu pot să spun cuvinte rele despre Logatu , pe care l-am cunoscut cu ocazia precedentului joc inventat de Geocer , cel cu aberaţiile. Este un veteran al netului, are cunoştinţe vaste legate de scripturi şi alte nenorociri în care îmi prind urechile şi cunoaşte juma' din blogosferă. Singurul lucru de care m-aş lega este că nu e perseverent fiindcă, la subiectele abordate şi informaţiile pe care le are, în alte condiţii ar fi putut fi un mic Zoso local. Iar o să mă critice Geocer (deşi rândul meu a trecut), o să spună că e singurul despre care am scris de rău. Dar cu el mi-am permis, şi ştie că ştiu că are cel mai bun dintre blogurile participante la joc.

Blog de ...eşti

Aşa cum am promis, mă revanşez pentru zilele în care am lipsit de la "serviciu", adică de la criticat. Şi o s-o iau în ordine... Blog de Bucureşti al Iuliei este, din punctul de vedere al stilului, cel mai aproape de Canguru', adică de al meu. Iulia scrie în acelaşi mod în care o fac şi eu, în sensul că sunt zile la rând în care îşi povesteşte păţaniile, cu bucurie, supărare sau fustrare, scrie despre ce a mâncat, ce muzică a ascultat, ce a văzut la televizor, etc. În mijlocul multor articole apare Bucureştiul, dar aşa de bine ar putea fi oricare oraş al României, e la fel peste tot. Îmi place că urmăreşte unele competiţii sportive, dar cu fotbalul o cam dă în bară! De exemplu, după egalul contra Franţei, când am pierdut teoretic şansele de calificare la Mondial, Iulia a scris , recunoscând totuşi eşecul preliminariilor, că a fost rezultatul care ne dă speranţe pentru viitor. Viitorul apropiat se cunoaşte, 0-5 cu Sebia! Am încercat să găsesc ceva de criticat, dar nu am

I am far, far away

Scuze pentru ca am intarziat putin la concurs, dar sunt departe, dincolo de inima Europei. Promit ca o sa revin si o sa recuperez, plus ca am niste povesti de viata incredibile pe care sa le impart cu voi! God be with you! UPDATE - Am făcut pe dracu'n patru şi am ajuns la 4 dimineaţa. Dragostea de casă... Revin când m-oi trezi (nu din mahmureală, din oboseală)

Julie, petit fille avec un belle blog

Iar o să zică Geocer că am stâlcit limba... Pe puştoaica Julie (juliia_kid) am cunoscut-o prin intermediul lui Geocer şi am rămas un cititor fidel al ei pentru că mi-a plăcut stilul de abordare a subiectelor. Este când senină, când simpatică, uneori nostalgică, alteori enigmatică, dar cel mai mult e optimistă, aşa cum este smiley -ul ce-i luminează blogul. Nu ai cum să nu-ţi dai seama că este la vârsta adolescenţei, datorită multor întrebări "tip jurnal" (în limbaj bloggeristic, leapşa) la care răspunde frecvent. Buuun, acum să trecem la critici... Prea mult alb şi gri pe blogul ei, ar trebui să fie o fire veselă, să emane de optimism aşa cum face din texte. Câteodată postează articole filozofice sau care denotă o maturizare forţată, lucruri care nu o prind. Nu e un lucru greşit, e bine că gândeşte sănătos, dar e preferabil să rămână la vârsta care o reprezintă. Şi ultima critică: a pus pe locul 86 în TOP 99 al ei melodia Mel C - Never be the same again , care mie îmi plac

Canguru' e şmecherie!

Sunt vedetă ZU! Veneam în seara asta de la Bucureşti şi aveam radioul dat pe Radio ZU. La un moment dat, Raluca Leahu, DJ-iţa cu voce inconfundabilă, lansează o provocare: "Am citit undeva că bărbaţii preferă ca la prima întâlnire, fetele să consume bere. Voi ce aţi prefera? Trimiteţi sms la 1815" . Fiindcă tot nu aveam ce face, scriu un mesaj şi-l trimit, după care aştept să văd dacă Raluca pomeneşte de el. "Să-mi consume energia" , am scris eu, şi am semnat: Canguru' - Piteşti. După vreo două cântece ( Edward Maya feat. Vika Jigulina - This is your life şi HI-Q - Lose you ), intră în emisie Raluca râzând. Cică: "Cel mai bun mesaj a venit de la Canguru', din Piteşti. Bravo Canguru', dacă aşa îţi zici... El ar prefera ca la prima întâlnire, fetele să-i consume energia! Canguru' a rezolvat problema, voi? Cel mai tare mesaj al serii" ! Mişto, nu? Culmea e că la vreo cinci minute îmi sună telefonul şi mă gândeam că vor ăştia să mă bage în

Cel mai minunat blog dintre bloguri

Această critică nu este o critică din cauza celui criticat, pe care nu am voie să-l critic. Critic doar să fie criticat, pentru că a inventat jocul criticilor. Vor mai critica azi pentru voi Alina , Ema , Julie , Iulia , Logatu , Rappa_ru , Silavaracald , Simion Cristian şi Turisticus . George, în primul rând vreau să spun că era gata-gata să nu te critic azi, pentru că aveam impresia că este rândul Juliei . Înainte de a da drumul comentariului pentru Julie pe blog, mi-am aruncat ochii la tine, curios să văd ce ai scris despre puştoaică. Şi atunci am văzut că de fapt e ziua ta! Aşadar, Geocer :... Mamă-mamă ce ţi-aş face, după cât m-ai perpelit tu cu politica! Şi m-ai făcut pătimaş, şi m-ai făcut că m-aprind repede (sau parcă Ema , dar şi tu ai subscris), şi mi-ai reproşat că ţin nu-ştiu-cu cine... Pfuai, păzea! Dar nu-ţi mai zic nimic, uite că mă schimbai dintr-odată! Şi ştii de ce? Că Oana zisă că am ceva cu oltenii, şi ca să nu dau apă la moară cârcotaşilor, nu te mai critic, f

Te plac ăăă, te plac ăăă!

În seara asta am fost la o petrecere de pici! Nu de pici tu, cititorule, ci de pitici! Erika a fost invitată de Ioana la clubul Tuka. Erika şi Ioana au fost colege doi ani la grădi, dar Ioana a plecat anul ăsta la şcoală. Fetele au ţinut legătura prin intermediul telefonului, bârfesc în fiecare seară câte vreun sfert de oră. Super-petrecere, când cineva face din distrarea copiilor un job din care câştigă bani, îşi dă şi interesul. Copiii au avut parte de o petrecere pe cinste, cu clovn, jocuri, concursuri, dansuri, tort, confetti, şampanie, muzică, etc. Eu, de o seară agreabilă şi o cafea mică, dar bună. Apropo de muzică, de fapt aici voiam să ajung. Gazdele aveau un repertoriu vast de melodii de distracţie pentru copii. Pe lângă cântecele cunoscute şi pe care le ascult şi pe acasă, am avut marea surpriză şi nostalgie să-i aud pe cei de la Genius şi de la 3rei Sud Est, în varianta copilăroasă! Damn it, ce cântece super! Cel mai mult mi-a plăcut însă Te plac ! Melodia mi-aduce aminte

Alt ex-coleg la rând, la criticat

După Alina, a venit rândul altui fost coleg de trust să intre sub lupa Cangurului (o exista aşa ceva?). O să încerc pe cât posibil să critic blogul Emei , şi nu pe Ema, deoarece şi aşa am avut noi unele meciuri în politică şi am impresia că nu prea mă suferă din cauza asta. Dacă e să o critic cu ceva e că pune prea multă patimă în articolele cu subiect politic şi administrativ. Eu, unul, o înţeleg, pentru că şi eu la vârsta ei eram la fel de înverşunat împotriva sistemului. Venind şi din alt regim, aveam alte aşteptări de la politicienii şi primarii care au preluat puterea după Revoluţie. Doream şi eu, ca orice adolescent devenit apoi tânăr cu familie, un sprijin din partea statului, dar nu a fost cazul. Îi uram pe toţi, de la Iliescu la Vadim, de la Petre Roman la Băsescu, Radu Câmpeanu şi Corneliu Coposu, FSN, PSD, PD, PNL, PRM, UDMR, nu-i sufeream pe nici unii. Trăiam cu impresia că doar monarhia salvează România. Aidoma Emei azi, îi f...m în gură pe toţi. Simţeam că pot schimba lu

Time for conclusions

Ok, e aproape gătată ziua în care am fost criticat, e momentul să trag unele concluzii. Azi, blogul meu a fost atacat! No harm done. Ba, mai mult, după această zi, pagina mea personală va suferi un facelift, fiindcă mi-am dat seama că vizitatorii mei merită mai mult din punct de vedere estetic şi informatic. După un an şi jumătate, era cazul să mai schimb câte ceva, prin părţile esenţiale... Aşa cum am promis, o să grupez toate criticile aici, dar nu înainte de a face un mic resume, iar la final o să răspund unora dintre nedumeririle exprimate. O să fie un articol puţin mai lung, dar dacă reuşesc să-l redactez corect şi aerisit, o să fie lizibil şi citeţ. În afară de Ema şi Iulia (care a promis că mă critică mâine), toţi participanţii la jocul propus de George şi-au dat cu părerea despre blogul meu. Majoritatea comentariilor sunt pozitive, câteva sunt neutre şi 1-2 sunt critice. Puteam suporta mai mult, dar din politeţe, cârcotaşii n-au trecut de o anumită barieră. E normal, tindem să