Canguru'

Nu știu, poate de la cărțile lui Jules Verne sau de la aventurile lui Marco Polo, de la minunata poveste a lui Cristofor Columb sau de la fantasticele călătorii ale lui Magellan, de la seria Pirații din Caraibe de la nemuritorul film cu Barbă Neagră sau, mai nou, de la capodopera Titanic , dar am o oarecare adorație pentru corăbii. În copilărie vizitam un unchi care avea ca hobby confecționarea de corăbii și avea o adevărată colecție de care eram fascinat. Prin liceu chiar mi-a trecut o perioadă prin cap să mă fac marinar și m-am închipuit nu de puține ori conducând vase pe oceanele lumii. Dar nu a fost să fie... Nu a fost să fie nici măcar să mă aflu prin preajma vreunei nave mai serioase, în afara boat-trip-urilor de pe la mare sau din Herăstrău. Asta, până acum câteva zile, când am avut ocazia să iau la picior cel mai celebru spărgător de gheață din Suedia, Sankt Erik. Totul a pornit de la documentare, care mi-a intrat în sânge odată ce am profesat zeci de ani ca ziarist. Îna...

Una dintre atracțiile orașului Stockholm este insula Djurgarden. I-am rezervat acesteia o zi întreagă pentru vizitat, dar mi-am dat seama că aș fi avut nevoie de mult mai multe, deoarece Djurgarden este oaza de distracție și relaxare a capitalei Suediei. De mărimea unui orășel ca Mioveniul, insula a fost reședința de vară pentru sute de ani a familiei regale. Prin urmare, aici s-au construit palate, parcuri somptuoase, muzee în clădiri gigantice și au fost amenajate promenade în port. Djurgarden este locul în care suedezii vin în weekend sau în zilele libere (eu am nimerit aici de Înălțare) și stau de dimineață și până seară. Copiii nu au timp să se plictisească, având extrem de multe variante de distracție. În primul rând, aici este un imens parc de distracție în aer liber, Grona Lund , un fel de Orășelul Copiilor, dar la scară gigantică: caruseluri de la cele pentru bebeluși și până la cel suspendat la 100 de metri altitudine, două feluri de ghilotină pentru fanii senzațiilor tari...

Ecranizarea suedeză este mult mai bună decât cea Hollywoodiană Nu-mi vine să cred că au trecut șapte ani de când am citit Trilogia Millennium , formată din cărțile Bărbați care urăsc femeile , Fata care s-a jucat cu focul și Castelul din nori s-a sfărâmat ! Mai mult, nu mi-am închipuit vreodată că va veni vremea să calc pe urmele personajelor principale, pe care le-am îndrăgit la nebunie, Mikael Blomkvist și Lisbeth Salander! Ideea de a vizita locurile din Stockholm pe care Stieg Larsson le descria în amănunt mi-a venit într-o doară, când mă gândeam să-mi fac o listă cu lucrurile pe care le-aș putea face în capitala Suediei. Și atunci mi-am amintit că acțiunea din cele trei bestseller-uri de la mijlocul anilor 2000 se petrece pe străzile din Stockholm! Am dat căutare pe net să văd dacă există vreun muzeu, vreun tur, ceva, dar nimic... Însă, am văzut că mai sunt nebuni ca mine care se duc din proprie inițiativă și ajung în locurile unde sunt plasate locuințele personajelor princi...

Stadionul Friends Arena la ora locală 23 Good Morning este numele hotelului unde am înnoptat prima noapte pe tărâm suedez. Mă rog, e un fel de a spune "am înnoptat", fiindcă în Suedia începe să se instaleze summer suedish days , ceea ce înseamnă mai pe românește noaptea-zi . Nopțile de vară în ținutul nordic sunt precum amurgul serii în România: nu se face niciodată noapte, întuneric de-a binelea, cerul este permanent luminat, este ca ziua. Sentimentul este extrem de ciudat, e ca și cum te-ai duce la culcare la ora 8 seara. Te pui în pat și vrei să adormi, dar aiurea, pur și simplu nu poți când vezi că afară e lumină. Iar la 5 dimineața este lumină zdrobitoare. Eu m-am culcat la 2 noaptea (ora locală) și m-am trezit la 5, după doar trei ore de somn. Am tras draperiile și am mai furat, cu greu, vreo trei ore de somn. Prima impresie despre Stockholm este că e un oraș corect. Normal. Civilizat. Nu m-a aruncat în extaz ca Parisul, Barcelona sau Amsterdamul, ci mai degr...

... ia-mă și pe mine-n zbor, să mă fac aviator! Îmi place la nebunie să zbor! Atunci când pășesc pe culoarul care mă duce către intrarea avionului simt o emoție care nu poate fi explicată. Pot spune că în sentimentele mele se regăsește un amalgam de emoție pentru o aventură nouă, de teamă față de necunoscut, de plăcerea de a vedea lumea de deasupra norilor, de reticența provenită din mult prea multele filme cu accidente aviatice vizionate dar, mai ales, de fericire. O călătorie cu avionul este ca o evadare din rutina zilnică. Poza clasică, cu coada avionului și casele minuscule Din momentul în care m-am așezat pe scaunul meu, uneori incomod, și până ce mă voi da jos din "pasărea de fier" la destinație, savurez fiecare clipă petrecută aici. Nu am timp să dorm, așa cum fac foarte mulți pasageri. Nu pot pierde fantasticul moment al decolării, atunci când cei aproximativ 200.000 de cai putere te lipesc de scaun și uriașul aparat se ridică lin de la sol în doar câteva ...

Sunt în aeroportul Otopeni, așteptând să mă îmbarc spre Stockholm. Am venit devreme, ca să nu risc un ambuteiaj până la Otopeni, așa cum s-a întâmplat ieri, atunci când primărița Gabi Firea s-a decis să facă un experiment, nefericit, pe bucureșteni. Am deschis obișnuitele canale de comunicare și, bineînțeles, sunt asaltat cu știri despre finala Europa League de la Stockholm, dintre Ajax și Manchester United. Odată ce ai primit acreditarea media, UEFA te spamează cu zeci de mailuri, cu tot felul de amănunte despre meci. Cred că departamentul de comunicare și media al UEFA este unul dintre cele mai bine puse la punct din tot ce există pe lumea asta. Dar poate că am să revin mai pe seară cu tot ce este relevant despre finala de mâine. Acum, doar să consemnez și eu că am evitat niște emoții mari, pentru că nu am avut timp să intru pe net. Am aflat că de dimineață s-a pus problema ca finala să se amâne, după nefericitul și strigător la cer atac terorist de la Manchester, de la conc...

Primăvara asta am avut norocul să îmi trec în jurnalul de călătorie câteva destinații europene interesante, dar de fiecare dată m-am dat cu altceva și nu am apucat să scriu despre ele. Între 1-5 aprilie am vizitat Bruxelles, Amsterdam și Dortmund, principalele atracții fiind meciurile de fotbal Ajax - Feyenoord și Borussia - Hamburg. Îmi doresc foarte mult să scriu despre aceste experiențe, fiindcă sunt o mulțime de lucruri de povestit, dar probabil o voi face după ce mă voi întoarce de la Stockholm. Recent am primit vestea cea mare că UEFA mi-a acceptat cererea de acreditare media la finala Europa League, care va fi găzduită de stadionul Friends Arena, din Solna (suburbie a Stockholmului). Bucuria a fost imensă, mai ales că una dintre finaliste este echipa mea de suflet, Ajax Amsterdam. Iar când oponentul se numește Manchester United, nu cred că mai trebuie spus cât de interesant va fi meciul. De obicei, când îmi propun să merg la un meci dintr-un campionat european, îmbinând ut...

Toată lumea vrea să ajungă la Paris. Parisul este obiectivul turistic numărul 1 al Franței, dar nu ar trebui să fie nici singular, nici prioritar. Pentru că există multe alte orașe din Hexagon care merită vizitate, care au farmecul lor aparte, diferit de atmosfera pe care o întâlnești pe bulevardele "orașului iubirii". EURO 2016 mi-a purtat pașii la Lyon, al treilea oraș ca mărime și importanță al Franței. Cei circa 450 de km i-am făcut cu trenul de mare viteză TGV, în condiții de lux și în doar două ore (adică tot atât cât fac de la Pitești la București, 100 de km și un pic). Dacă vreți un sfat de călătorie, rezervați și achitați din timp un bilet de tren pe orice rută din Franța cu TGV-ul, fiindcă prețurile sunt foarte mici. De exemplu, pe Paris - Lyon (400 km, clasa 1, bilet rezervat cu trei luni și jumătate înainte) am achitat 68 de euro, dar am auzit pe cineva care a luat mai din timp și a dat doar 18 euro, în timp ce un Paris - Lille (120 km, bilet cumpărat cu o zi ...

De la început trebuie să spun că am ajuns acasă, aventura mea de 17 zile în Franța s-a încheiat. Cu toate astea, mai am destul de multe povești de spus. Poate că nu vor mai fi la fel de complexe ca atunci când le-am gândit și le-am trăit, dar simt că trebuie să le aștern pe hârtie (aia virtuală) ca să mă pot bucura peste ani de ele. La Paris m-am plimbat, m-am distrat, m-am simțit bine și aș mai fi stat încă vreo lună ca să văd și să fac tot ce îmi propusesem. Dar timpul fiind limitat, am tăiat de pe listă (aia virtuală) multe și am lăsat ca ultimă destinație ATELIERUL BRÂNCUȘI . În plină campanie Brâncuși e al meu , prin care orice român poate să doneze bani pentru achiziționarea Cumințeniei pământului , am ajuns la "Centrul Cultural Georges Pompidou" să vizitez și eu, ca orice concetățean care își respectă valorile, "Atelierul Brâncuși". Brâncuși a fost pentru mine o fascinație de-a lungul timpului. Mai întâi a apărut ca o revelație în viața mea când, pe la ...