Eurojurnal când îmi aduc aminte

Cu vreo lună și ceva înainte de a începe EURO mă gândeam că ce bine ar fi să fac pe blog un jurnal al participării mele la Campionatul European de fotbal! Jurnalul știți cum este: îl scrii pentru sufletul tău și îl împărtășești cu cine dorește să citească. Adică blogul ar fi fost expunerea perfectă, fiindcă în timp am observat că lumea nu prea citește bloguri decât dacă articolele sunt scrise de fătălăi care se dau romantici și împrăștie cuvinte frumoase ca să impresioneze femei slabe de înger. Cu alte cuvinte, dacă aș fi avut câțiva cititori pe zi... Dar partea frumoasă ar fi fost că aceste rânduri ar fi putut fi recitite de mine peste ani și ani, așa cum fac cu unele gânduri așternute pe hârtie acum mult timp în urmă.

Ziș și... nefăcut! Nefăcut, fiindcă iată, am ajuns la ziua a 6-a de EURO și eu nu am scris nimic pe blog! Mamă, și cum îmi făcusem eu planurile, să încep să scriu cu câteva zile înainte, cum mă pregătesc, ce îmi iau cu mine, cum mi-am scos eu hărțile și ce planuri mi-am făcut... Aiurea! Am ajuns în ziua meciului cu Elveția și blogul a rămas neatins.

Dar acum, gata! Poate că nu voi scrie eu zilnic, fiindcă nu mai are rost acum, dar nici nu voi mai lăsa să treacă amintirile pe lângă mine. Fiindcă sunt multe chestii pe care le uit încă de pe acum, chestii pe care le-am trăit, m-au impresionat și aș vrea să-mi amintesc de ele și peste ani.

Asta ar fi doar introducerea. Acum trebuie să-mi pun și ordine în gânduri, dar nu prea am timp fiindcă trebuie să zbor la stadion și mai vreau să mai vizitez și ceva înainte de meciul cu Elveția. Mâine părăsesc Parisul și aș vrea totuși să nu rămân prea în urmă, deoarece am multe de povestit.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

JURNAL DE CĂLĂTORIE (10): Djurgarden

Am învins balaurul Helicobacter pylori!

Piteștiul nu e în Oltenia!