Banca de Căcat a României
Nu insistați, fiindcă nu o să dau nume. Este însă o bancă veche și mare, unde lucrează mulți dinozauri (mai mult dinozaurițe), cu un sediu impozant în centrul orașului și cu o mulțime de sucursale prin cartiere. Nu are rost să-i dau numele, dar după faza la care am asistat azi la prânz este clar pentru mine că este Banca de Căcat a României. Eram la un ghișeu cu ceva treburi. Alături de mine se eliberează un alt ghișeu și se apropie de funcționara de acolo o bătrânică. Genul acela: păr alb, îmbrăcată ponosit, cu mâinile și glasul tremurând. O întreabă respectuos pe doamna de la ghișeu dacă îi poate da o informație. Mai puțin respectuos, adică destul de rece, angajata băncii îi răspunde că nu, că trebuie să își ia bilet de ordine de la panou. Femeia se întoarce greu și, după ceva timp (nu am urmărit să văd dacă se descurcă la panou), revine. Dialogul evoluează aproximativ așa: - Doamnă, pot să plătesc și eu la dvs. factura asta? - Nu, răspunde la fel de rece funcționara. - Dar un...