Faceți căutări pe acest blog

luni, 31 august 2009

Multumesc Dinamo, multumesc Steaua!

N-am scris de aproape doua saptamani, asa ca am scapat din vedere principalele evenimente din fotbal in care a fost implicata echipa mea. Am suferit enorm si in liniste la esecul cu Liberec de acasa, dar am compensat cu o saptamana de vis, cu trei meciuri la care am zbierat ca un nebun de fericire. N-am sa revin, este la mintea cocosului ca victoria cu Steaua de pe Ghencea si calificarea eroica in grupele Europa League au facut fericiti mii de suporteri dinamovisti, frustrati dupa atatia ani de seceta.

Ce vreau acum sa spun este ca am fost extrem de surprins de ceea ce s-a intamplat la meciul de joi, minunea din Cehia, victoria lui Dinamo cu 3-0 si calificarea surprinzatoare la penalty-uri. Nu mi-a venit sa cred ca exista in Romania oameni care tin cu Steaua si care la meciul respectiv sunt cu sufletul alaturi de Dinamo! Pe tot parcursul jocului, pe banda de sms-uri a postului tv au curs sute de mesaje de incurajare de la stelisti! Am primit doua telefoane de la alti doi stelisti, care mi-au transmis ca sunt alaturi de mine si de Dinamo! Ciudat, dar dupa terminarea jocului, alti cativa prieteni mi-au spus ca nici nu s-au uitat la jocul Stelei din Irlanda, ci si-au belit ochii la Dinamo! Pana si Jiji...

Fratilor, va multumesc! Mi-am schimbat parerea despre stelisti, multii cunoscuti care sunt trup si suflet cu echipa din Ghencea stiam ca sunt extrem de egoisti si ingusti la minte, asa ca am fost surprins, si in acelasi timp emotionat de aceste declaratii de simpatie. Sigur, ce e frumos se termina repede, dar din fericire duminica am demonstrat ca am meritat sustinerea...

N-am chef de spaga

Acum cateva zile am fost oprit de un echipaj de Politie la Podul Viilor. Mi s-au cerut actele, m-am conformat, mi s-a adus la cunostinta ca am incalcat o prevedere a Codului Rutier, si anume conducerea unui autovehicul fara a purta centura de siguranta, am admis ca am gresit si am asteptat. A asteptat si politaiul... Stateam unul langa celalalt, fiecare asteptand ceva... Eu sa-mi dea actele si sa plec, dupa o scurta chelfaneala, el o actiune de punere a cenusei in cap, coroborata cu o mica atentie. Eu am stat mai mult decat termenul limita (care o fi oare termenul limita acceptat in astfel de cazuri?), asa ca el a plecat mormaind spre masina si a zis ca face procesul verbal. Du-te-n... masina si scrie!

Stateam si reflectam la problemele mele, eram destul de trist, cand ma trezesc cu un mascat langa geam, care-mi spune ca ma cheama "seful". Ma duc la sef, care-mi atrage inca o data atentia ca am gresit, de parca omorasem un om, si care ma intreaba daca sunt de acord cu un avertisment, in conditiile in care poate sa-mi dea 8 puncte de penalizare si nu stiu cate milioane de lei amenda. Ii spun sictirit ca nu ma astept la nimic bun in acel moment moment, el zice ceva de "criza" de prin Romania, deschidem subiecte despre somaj si oameni fara bani, el bate apropouri, eu ma fac ca nu le inteleg, el ma pune in tema ca are puterea de a face mult rau la oameni, eu il las sa se creada stapanul universului, el pluseaza si-mi zice ca daca mai iau trei puncte raman fara permis, eu ii transmit ca nu ma intereseaza daca merg pe jos sau la volan si intr-un final imi arunca in scarba actele, amenintandu-ma ca daca se mai intampla, nu ma va mai ierta.

Eu cred ca a vrut spaga. Dar n-am avut chef...

luni, 17 august 2009

Cum am dat jos 14 kg!

Sunt mandru de mine! Azi am incheiat ultima etapa din programul pe care mi l-am propus la inceputul acestei veri, si pot spune ca a fost un succes! Am slabit de la 1 iunie si pana acum 14 kg rational, atent la toate detaliile si sanatos. Azi am constatat ca am ajuns la 75 kg, greutate pe care nu-mi aduc aminte sa o fi avut vreodata. Ma simt excelent din punct de vedere fizic si psihic si parca sunt gata de o noua viata. Bineinteles ca nu s-a terminat totul aici, de acum incolo va trebui sa fiu foarte atent ca sa nu pun la loc nici macar 5 kg. Fara vreun studiu de specialitate, am ajuns sa stiu aproape totul despre nutritie si slabire sanatoasa, asa ca daca aveti intrebari, puteti sa mi le adresati oricand.

Normal, se impun unele intrebari despre acest program pe care mi l-am impus. De ce, cum, de unde, cat de greu, etc... Voi incerca sa raspund in mare la ele, si in acelasi timp va voi impartasi din experienta mea acumulata in aceasta perioada.

1. De ce? Normal, prima intrebare pe care eu insumi mi-am pus-o, a fost de ce sa slabesc? La sfarsitul lunii mai aveam 89 kg la 1,82 m, si nu pot spune ca eram gras. M-am considerat mai mereu plinut, cu toate ca sub stratul adipos pe care l-am pus intre anii 1997-2009 simteam ca inca mai exista bruma de muschi acumulata in anii in care am facut sport. Dar am constatat ca la un interval de 2-3 ani, pun pe mine 2-3 kg, si perspectivele nu erau dintre cele mai bune. Fiindca mi-am propus cu foarte mult timp in urma ca niciodata sa trec peste 90 kg, apropierea barierei m-a pus pe ganduri.
2. Cum am facut? Satul de sfaturi hazlii din reviste de profil sau de la emisiuni tv, am pornit pe cont propriu o mica documentare. Am vrut sa inteleg cum functioneaza organismul, de ce are nevoie zilnic si asa am ajuns la concluzia ca pot de unul singur sa-mi coordonez programul, fara a apela la ajutorul cuiva. Astfel, mi-am propus sa lucrez pe etape, pentru a nu face o greseala si a ma opri. Cum ar spune un antrenor celebru, am facut "baby steps" (pasi mici). Astfel, in prima faza mi-am propus ca in prima luna sa-mi micsorez stomacul, sa mananc mai putin dar fara sa ma infometez, sa elimin produsele "bombe calorice" si sa nu mai bag nimic in gura dupa ora 19. Fara sport absolut deloc, desi eram tentat foarte tare de un abonament la sala. Asadar, am eliminat cartofii, carnea, painea si dulciurile si m-am concentrat numai pe prospaturi: rosii, castraveti, salata si conserve de ton. Astfel, in prima luna am ajuns de la 89 kg la 82 kg, fara a misca un deget. De la 1 iulie si pana acum, am continuat sa mananc rational, dar am introdus si sportul in program, acasa insa, si uite asa am ajuns azi la 75 kg!
3. Cat de greu a fost? Fara a fi lipsit de modestie, mi s-a parut a fi extrem de simplu, daca am fost corect cu mine si nu am trisat. Mi-am acordat in fiecare duminica un rasfat de cartofi prajiti, friptura sau ciocolata, dar n-am exagerat. In plus, faptul ca vedeam cum se duc asa de usor kilogramele mi-a dat un avant puternic. Sper sa nu fie greu de acum incolo! Sunt foarte multumit, deoarece eu cred ca acum ma aflu in cea mai buna forma a vietii mele, niciodata nu am aratat fizic mai bine. Dar, acum sunt mai motivat si vreau sa arat si mai bine!

Trucuri si legende false despre diete:
Mi-am propus sa ajung la 75 kg la sfarsitul lunii august, dar iata ca s-a intamplat mai devreme. Unii ar spune ca nu au doua luni si jumatate din viata sa se dedice unei diete "cu cap", iar altora poate ca li s-ar parea "la ani lumina" termenul. Insa, vremea trece extrem de repede daca te concentrezi la ceea ce ai de facut si daca vezi rezultate vizibile. Vreau sa trec la liniuta cateva dintre conceptele gresite pe care le-am tot intalnit in ziare in ultimii ani despre diete, dar si sa dau unele sfaturi care mie mi-au fost de mare folos!
1. Pacaleste foamea!
- Goleste frigiderul. Sa nu credeti ca nu mi-a fost foame de mii de ori in aceasta perioada, dar nu m-am aruncat in frigider pentru simplul fapt ca nu aveam nimic in frigider! Tot ce doream sa mananc, imi cumparam cu 30 de minute inainte, nu mi-am facut provizii niciodata, nici macar pe o zi intreaga!
- Fa-ti de lucru in casa. O alta metoda de a pacali foamea a fost sa imi fac de lucru ori de cate ori imi venea sa infulec un oras intreg! Asa am ajuns ca in perioada asta sa repar tot ce se putea repara in casa, sa trag prize, sa pozez cabluri, sa spal covoarele de zeci de ori, sa mut mobila si orice alte treburi gospodaresti.
- Mergi mult pe jos. Chiar daca multi cred ca mersul pe jos iti provoaca foame, eu am descoperit ca provoaca... somn! Asa ca atunci cand simteam fiori la stomac, plecam in oras la o plimbare pe jos, de cativa kilometri! Intors acasa, adormeam instantaneu! In plus, mersul pe jos a contribuit foarte mult in prima luna la substituirea sportului din program. Mi-am recapatat tonusul, iar atunci cand am inceput alergarile si alte exercitii, mi-a fost foarte usor.
2. Legendele aiurea ale dietelor!
- Mananca de multe ori pe zi! Cea mai mare prostie! Daca citesti revistele feminine si masculine, ele iti spun toate ca cel mai bine e sa mananci de cel putin 5 ori pe durata unei zile! Pai isi inchipuie redactorii respectivi ca cei care vor sa slabeasca sunt cumva niste mofturosi la mancare? Pai daca ii pui sa manance de cinci ori pe zi, ei vor hali 5 mese copioase, pentru ca nu se pot abtine. Eu dimineata beam doar o cafea mare si tare, la ora 14 mancam ceva mai consistent, dupa care la ora 19 serveam doar fructe cu continut mult de apa (pepene galben sau rosu, ananas sau nectarine).
- Bea cel putin 2 litri de apa pe zi! Alta tampenie. Daca se sustine din punct de vedere medical, asta nu inseamna ca trebuie sa ne umplem de apa, fara voia noastra. Pur si simplu eu am baut apa cand mi-a fost sete, dar mi-e greu sa cred ca in vreo zi din aceste doua luni si jumatate am ajuns la 2 litri pe zi!
- Fara pastile nu se poate. Ba se poate, si fara pastile, dar si fara ajutor. Nici macar suplimenti alimentari nu am folosit, totul a fost pur natural.
- Fa sport zilnic! E o greseala sa te arunci in sala de sport din prima zi cand vrei sa slabesti. Asta pentru ca te vei epuiza fizic si ti se va face foame, asta in conditiile in care oricum ti-e o foame de crapi in primele zile. Eu o luna nu am mers decat pe jos, apoi m-am dus la inot o data la trei zile si in celelalte zile am alergat pe banda si am facut mii de abdomene. Nu am lucrat cu greutati, pentru ca nu as fi avut forta, in conditiile in care manvam destul de putin... Daca e sa ma duc la sala serios de acum incolo, va trebui sa suplimentez hrana si sa iau fibre neaparat.
- Nicio zi fara carne. E o prostie si asta. Sigur, sunt de acord ca trebuie sa existe un echilibru intre proteine, glucide si lipide, dar proteinele nu mi le-am luat aproape niciodata din carne, ci m-am bazat foarte mult pe seminte. Am mancat la seminte Nutline de mi s-a luat. Asa am ajuns sa imi acopar si necesarul zilnic de proteine si am bagat in mine si foarte putine calorii.
- Urmeaza cea mai buna dieta! Nicio o dieta nu e cea mai buna decat cea pe care o traiesti si o simti. Ia din fiecare exemplu tot ce e bun si fa-ti propriul program, legat desigur si de programul de lucru al tau. Eu nu spun ca dieta mea e cea mai buna, poate ca in afara de mine nu se va mai potrivi nimanui, dar sigur are cateva elemente care sunt de ajutor tuturor. Cam asa mi-am construit eu dieta mea!

Daca aveti intrebari, nu ezitati sa mi le puneti. Sorry pentru ca am scris cam mult, dar cred eu ca e destul de interesant...

vineri, 14 august 2009

Pic in jos...

Pic in sus, Pic in jos... Cam asta ar fi trend-ul firmei unde am lucrat cu placere timp de cinci ani. In doar cateva luni, marele Pic a luat-o in jos rau de tot, si se pare ca se indreapta in mare graba spre cel mai mare faliment din Romania post-decembrista, asta daca nu cumva fratele Penescu nu va vinde rapid ceea ce a mai ramas din concernul care acum un an parea a fi indistructibil.

Am primit recent, de la cineva, vestea ca rafturile de la Pic sunt goale! Cum nu mai trecusem pe acolo de vreun an (apropo, nu mai recunosteam nimic, pentru ca de la extindere eu nu am mai intrat in hypermarket), nu prea am crezut zvonul. Bun, mi-am zis, o fi ca la Carrefour sau Auchan, cele frecventate de mine, care se confrunta cu vanzari mai slabe si clienti mai putini, dar sa bata vantul nu cred...

M-am urcat in masina si m-am dus ieri in vizita, ca bani oricum nu aveam la mine. Fratilor, ce-am vazut e de domeniul filmelor thriller! "Casa bantuita" e titlul care s-ar potrivi cel mai bine hyper-ului care pe vremea mea era plin de n-aveai loc de parcare sau sa te strecori la case! In tot magazinul, la ora 13, eram singur! Doar eu si putinii angajati... Marfa - aproape deloc! Standurile de la electronice sunt cu praful pe ele, fara LCD-uri, plasme, fara Home Cinema-uri si altele... Un stand intreg de 10 metri, sau cat o avea, era doar cu cornulete 7Days! Coca Cola se gasea pe trei standuri si doua insule, asta doar pentru a masca lipsa marfii! Vitrinele cu congelate sunt goale, iar pestele oceanic de la cutii e aproape inexistent! Nu mai vorbesc de harababura in care se prezinta marfa, semn ca pe raft soferii de tir pun produsele! IN-CRE-DI-BIL!!!

Intr-un fel ma bucur ca s-a ajuns aici, pentru ca politica lui Penescu a fost tot timpul falimentara. Toti finii si taranii pusi de el la conducere, fara a avea nici 10 clase, veniti de la Lunca Corbului ca sa conduca o firma ce se dorea cu expansiune occidentala, nu au facut altceva decat sa profite de salarii excelente si sa priveasca la mersul din inertie al unui sistem construit perfect de niste tineri entuziasti din Bucuresti. De asemenea, indepartarea celor mai valorosi oameni din conducere a contat si ea foarte mult, pentru ca in astfel de momente de criza nu are cine sa ia decizii bine fundamentate. Si nu in al treilea rand, ceea ce i se intampla lui Cornel Penescu este un factor important in decaderea Pic-ului.

Intr-un fel imi pare rau, fiindca tot ce construisera "picii" fusese facut pe munca de jos, nu neaparat cinstita, dar munca grea. Dar, asa e cand te ridici si uiti de unde ai plecat. Degeaba pot sa-mi spuna apropiatii ca nea Cornel era tot "de-al nostru", cu fasolea si carnatul in mana, si cu "mamica" la petreceri exclusiviste... Eu am urmarit evolutia lui Cornel si am vazut la ce nivel de megalomanie ajunsese! Gigi Becali, idolul lui dintotdeauna, deja parea a fi ramas in urma la zeci de ani lumina! Corleone arunca sute de mii de euro pe placeri proprii, dar nu facea niciun act de caritate, ceea ce demonstreaza, din punctul meu de vedere, sfidarea pe fata a prostimii! Si prostimea s-a rasculat... Chiar Gigi Becali i-a tras-o, cand a spus ca el a iesit de la puscarie pentru ca a avut presa de partea sa si a facut foarte multe acte de caritate, a dat milioane de euro la biserici si la oameni, in timp ce Penescu era strans la punga! A zis-o cand a fost la Colibasi ultima oara...

Va dat seama ca o asemenea decadere este subiect de discutie! De fiecare data cand ma intalnesc cu cineva cunoscut, barfim Pic-ul si pe nea Cornel! Se spun diferite versiuni despre arestarea lui Penescu: ca i se trage de la Base, sau de la Cora, sau de la Metro, de la DNA-ul criticat in ziarul TOP si la televiziunea ARGES TV sau de la PD-L, pentru ca a sprijinit PNL-ul... Nu se stie exact, cert e ca Penescu a facut multe greseli si acum le plateste. Sa vedem cat de scump... Iar daca afacerile merg atat de prost precum am vazut eu ieri la Pic, atunci mai bine ar vinde afacerea chiar si pe nimic si ar fugi in Bulgaria, fiindca nu mai e de stat aici! Baietii cu ochii albastri stiu de ce...

Cu hamburgerii-n gat

M-am obisnuit ca atunci cand ajung ocazional la McDonald's sa navighez si pe Internet de pe telefonul mobil, deoarece toate restaurantele Mac din intreaga lume (mai putin Franta, am inteles, sau tarile sub-dezvoltate) sunt dotate cu wi-fi. Din pacate, de mai bine de un an de zile, la Mac-ul din centru nu mai merge netul. Am schimbat si username-ul, am cerut asistenta (vanzatorii sunt praf), degeaba, cred ca router-ul este stricat si pentru ca, probabil, sunt singurul care le-a spus lucrul asta, nu s-au sinchisit sa-l repare.

Culmea e ca uit mereu de chestia asta si, dupa ce comand, imi aduc aminte ca era mai bine sa ma duc la Gara.

In sfarsit, uite un punct in minus la McDonald's, poate singurul.

duminică, 9 august 2009

Super Sylvia



Tot le vorbeam in postul anterior pe femei de rau... Ei bine, dupa felul cum gandeste, cum scrie, cum vorbeste de prietenul sau, Andrei, pe care-l adora, dupa felul cum canta si se implica in diferite campanii si proiecte, dupa stilul de viata, dupa toate aceste aparente, Sylvia este exceptia care confirma regula! O iubesc! E femeia perfecta, dupa mine!

Si canta dumnezeieste!

LATER EDIT - De-aia imi place blogul ei, pentru ca scrie din suflet despre relatia ei de dragoste, sunt invidios pe logodnicul ei. Citeste numai ultimele ei doua postari, "la multi ani bebeeeeeeeeeeee!!!!!" si "fucking day".

Teo-fobia

Gata, nu ma mai uit la meciurile din campionatul romanesc, decat poate la derby-uri! Nu mai suport! Da-i dracu' pe toti, e o cloaca nenorocita acolo care manevreaza sistemul cum vrea!

Nu vreau sa mai vad meciuri stricate de arbitri! Ce-a facut Teo Craciunescu vineri, la Dinamo - FC International depaseste orice putere de intelegere! Un cretin care a tras la taierea motului fluierul lu' tac-su' si gata, s-a si facut fluieras. Nu se poate sa-ti bati joc in asa hal de o echipa, indiferent cum s-ar numi ea, de oamenii care investesc acolo si de suporterii care sufera alaturi de fotbalisti, doar fiindca te numesti tu Teo si trebuie sa te vada o tara intreaga cat esti de prost! Chiar daca ii ia apararea tac-su', e clar ca a venit cu tema in Groapa, sa ne faca! S-a vazut asta, si mi-am dat seama imediat, inca din primele minute, cand Dolha a iesit pe o centrare in careul de 6 metri si a fost busculat foarte tare, dar tampitul a lasat jocul sa continue, desi era clar ca e fault, si daca acest contact ar fi avut loc la mijlocul terenului, nu in suprafata de protectie a portarului.

Cum mah sa dai afara doi jucatori doar pentru atata lucru? Grigore a avut o intrare energica, dar nici nu l-a atins pe Stoianoff, iar Tamas se vede clar ca nu are nicio intentie de a-l calca pe oltean, vrea sa-l fereasca dar se nimereste ca ambii sa isi aleaga acelasi punct de sprijin. Rosu direct! Incredibil cat de usor! Teo asta, dobitocul, nu a auzit de cartonase galbene, de discutii de avertizare cu jucatorii, asa cum vedem pe toate stadioanele lumii? Un infatuat care a aratat rosu si s-a spalat pe maini, nici macar nu a facut semne sa-si explice deciziile, asa cum fac alti colegi de-ai lui din elita arbitrajului european. Si inca ceva: daca Teo nu a gresit, atunci toti arbitrii de la meciurile etapei a 2-a ar trebui suspendati, fiindca la faze similare, ba chiar mult mai grave, nu au aratat nimic sau, cel mult, cartonasul galben. La Gaz Metan cu Craiova, un jucator gazda vine si-l calca intentionat pe Mihai Costea, cazut la pamant, dar nu primeste decat dojeneli de la arbitru! La Urziceni - Rapid, Lazar e luat cu fulgi cu tot de la spate, se vede extrem de clar, si iar nu se acorda nimic. In replica, Lazar vine cu un atac fooooarte violent, de vreo trei ori mai dur decat al lui Grigore, dar vede doar galben...

Unii spun ca Teo a facut jocul CFR-ului, care se vede ca este foarte avantajat de arbitraje in ultimul timp... Asa o fi, dar eu stiu foarte bine ca acest avorton de arbitru "te face" cu zambetul pe buze. Ori e prost, ori e prost intentionat! Am destule exemple de la meciurile Argesului (in Cupa Romaniei, la Targoviste, sau cu Steaua in sezonul trecut, pe Ghencea) sau de la cele ale lui Dinamo, cand a facut niste greseli de te doare capul.

Chiar nu-si da nimeni seama ca acest arbitru nu are ce cauta pe un teren de fotbal? Chiar a uitat toata lumea ca, intr-un moment de pieire a mintilor, a fluierat sfarsitul unui meci din Liga a II-a cu 8 minute inainte, adica in minutul 82, pentru "s-a pierdut" (asa a declarat ulterior)? Afara!

Nu ma mai uit la meciurile din Romania. Ma enervez chiar si daca sunt neutru la cele doua echipe care se confrunta, gen Urziceni - Rapid. Nu mai suport sa vad hotia de pe stadioanele din Romania! Lasa ca a inceput Bundesliga, vine si randul campionatelor din Anglia, Italia si Spania, vine Champions League, vine Europa League... Ramaneti voi, miticilor, cu campionatul vostru de cacat si cu arbitrii vostri mancatori de rahat!

vineri, 7 august 2009

Cu sau fara soata...

Am avut zilele trecute ocazia sa vorbesc cu un prieten cu care nu m-am mai vazut de cinci ani, adica fix de la botezul Erikai. Bucurie mare, vreme de impartasit amintiri... Dupa ce ne-am impartit unul altuia dintre impliniri si, mai ales, neimpliniri, am intrat intr-un subiect delicat: casatoria!

Tipul este unul de cariera. Desi are aproape aceeasi varsta ca si mine, pana acum nu prea a avut relatii, iar putinele avute nu s-au concretizat. Omu' e extrem de ocupat, are foarte multe proiecte in derulare si nu a avut curajul de a-si imparti timpul pretios in doua. Acum se gandeste din ce in ce mai des si mai serios sa-si intemeieze o familie, sa aiba un copil. Si mi-a cerut mie sfatul... Rau a facut! Cred ca l-am pus pe ganduri foooooooarte tareeeee!

De ce? Pentru ca i-am spus din start si convingator: NU! Sa stea in banca lui, sa nu se casatoreasca niciodata, iar daca vrea un copil, sa infieze unul sau sa gaseasca o mama surogat, sa ii faca un copil fara a avea apoi pretentia de a-l vedea sau de a contribui la cresterea lui. "Ia copilu', da-i-l lu' ma-ta sa-l creasca si bucura-te de el"!

Omul a ramas masca si m-a intrebat de ce. Chiar, de ce? Am devenit misogin? Nu mai suport femeile? Nu cred, femeile sunt super, numai sa nu ai prea mult de a face cu ele. Nu am cunoscut pana acum nici o persoana de sex care sa relationeze perfect cu un barbat. Femeile sunt foarte complexe, nici cel mai calm om din lume nu le poate suporta toanele la nesfarsit. O data pe luna, timp de 7-10 zile sunt nesuferite, in restul timpului sunt nervoase, le doare capul sau sunt bolnave. Vorbesc urat, tipa continuu, nu au pic de romantism, tot timpul ascund cate ceva, au pretentii de sef in relatie cu angajat, nu mai sunt gospodine absolut deloc, sunt mincinoase si imbarligacioase, nu sunt cooperante, nu asculta pe nimeni si nimic, nu participa la viata sociala decat daca e propusa de ele si lista ar putea continua. Sa se inteleaga perfect, nu este un exemplu din viata mea reala, este un exemplu luat din experienta de viata destul de complexa pe care am avut-o pana acum.

Si am uitat sa-i mai dau un exemplu, mi l-am adus aminte tarziu: femeile sunt acum mult mai predispuse la adulter decat barbatii, iar daca o singura data l-a inselat femeia pe barbat, s-a terminat! Citeam undeva un studiu care mi s-a parut foarte interesant: din 10 barbati, 9 isi inseala partenera "one night stand" si doar unul pune suflet, in timp ce la femei, raportul este invers, ba mai mult femeile se implica mai mult, se indragostesc de amant si in cele mai multe cazuri sfarsesc prin a divorta, chiar daca vor continua sau nu relatia cu amantul...

Saracu' prieten! Ce dezamagit era... Nu stia daca glumesc de el ca a ajuns baiat batran sau vorbesc serios. Insa, nici nu stie cat de invidiat este el, milioane de barbati ar vrea sa fie celibatari acum si sa poata trai singuri, asa cum isi doresc...

Crying in the rain

Miercuri seara... Fara treaba deosebita... Simt mirosul ploii... Sunt fierbinte... Idee nebuneasca... Ce-ar fi daca?...

Cateodata, cele mai simple idei se pot dovedi cele mai nebunesti... Innebunit de canicula, la primul semn al aparitiei norilor mi-am zis ca n-ar fi rau sa ma las plouat la greu, mai ales ca de mai bine de 10 ani nu-mi aduc aminte sa ma mai fi prins ploaia vreodata, decat conjunctural si pentru cateva secunde, pana m-am adapostit sub o umbrela sau in masina. Asa ca m-am suit la volan si am parcat in centrul orasului, in jurul orei 22:00. M-am asezat pe o bancuta si am asteptat venirea vijeliei, cu pieptul dezgolit (ei, nu la propriu, ci la figurat, fara umbrela sau pelerina de ploaie). Norii s-au adunat rapid si, dupa vreo 10 minute de tunete si fulgere, s-a deschis cerul!

Singur-singurel in oras la ora aia, deoarece furtuna isi anuntase din timp prezenta si lumea cu cap se adapostise deja, m-am ridicat de pe banca ud fleasca si am pornit la o mica plimbarica prin oras! O tura-doua, timp in care clientii de la McDonald's se uitau dupa mine ca dupa un nebun (nu erau foarte departe cu aprecierile), apoi am luat-o usor spre casa.

Inutil sa va explic in cateva cuvinte sentimentele care m-au incercat in aceasta aventura ciudata... M-am simtit din nou copil, mi-am adus aminte de vremurile cand jucam fotbal pe ploaie fara sa ma gandesc niciun moment la riscul de a raci, de a face pneumonie, de a ma durea capul sau de a fi certat de mama fiindca vin cu hainele ude acasa... Apoi m-am simtit liber: liber sa pot alege cand vreau si cum vreau sa fiu udat pana la piele, fara vreun motiv anume, liber sa merg singur printre stihiile naturii, pe strazi goale, liber sa calc prin balti (ce-o mai certam pe Ery atunci cand intra direct prin balti...), liber sa cant sau sa plang in ploaie, sa reflectez "la ud" la greutatile vietii...

A fost magnific, chiar daca in prostia mea am uitat sa-mi las telefoanele acasa inainte de a ma arunca in fata furtunii, asa ca am ramas pentru doua zile fara unul dintre ele, care s-a ars! Recomand oricui sa repete experienta mea, nu veti regreta!

luni, 3 august 2009

Invitatia la mars... pardon, vals

Am fost sambata intr-o vizita scurta la o cunostinta si am vazut in biblioteca, intamplator, cartea Invitatia la vals, de Mihail Drumes. Mi-am adus aminte ca am citit-o la varsta adolescentei, pe vremea cand habar n-aveam ce inseamna o relatie cu o fata, ce inseamna dragostea, gelozia sau adulterul. Am ramas de atunci cu o impresie deosebita, am crezut ca voi fi marcat pe viata de povestea de dragoste dintre Tudor Petrican si Mihaela Deleanu, am plans si am jurat ca voi invata ce e mai bun din talcul povestii lor de dragoste, terminate tragic.

Aiurea!

Dupa aproape 20 de ani de atunci, cartea mi se pare altfel. Am recitit-o intr-un suflet, in noaptea de sambata spre duminica (m-am culcat la 5 jumate dimineata), dar nu m-a mai miscat decat foarte putin. Sigur, e aceeasi poveste, numai ca e alt cititor... Mai batran, mai experimentat, mai harsait de viata dura si nemiloasa. Acum nu m-a mai impresionat asa de tare tragica iubire a celor doi tineri, ba pe alocuri mi s-a parut chiar puerila. Si i-am condamnat pe amandoi pentru greselile copilaresti facute in cuplu, iar in final nu am fost de acord cu gestul lor, de a-si lua viata doar pentru ca nu au putut sa traiasca fericiti impreuna, ci s-au ghidat dupa niste ambitii prostesti. Recunosc faptul ca am gresit pana acum in dragoste, fiindca am urmat (in parte) drumul lui Tudor si am iubit cu aceeasi intensitate, poate inspirat chiar de patania lui in dragoste, dar daca as mai avea acum 15 ani si m-as pregati pentru viata, SIGUR nu m-as mai comporta la fel!

Concluzia trasa dupa ce am recitit cartea care m-a marcat atata timp? Nu merita sa-ti dai viata pentru o femeie, fiindca nicio femeie nu este capabila sa iubeasca si sa raspunda sentimentelor la intensitatea dorita de barbat! Duca-se!

sâmbătă, 1 august 2009

Maria Elena Barcelona


Am fost zilele trecute la film, la Cinema Modern =)). Super-tare, nu? Sa va mai spun ca am fost in pericol sa nu intru, pentru ca eram singurul si cu un singur tip nu se da drumul la film? Noroc ca inainte sa renunt au mai venit doua fete si astfel administratorului i s-a facut mila si ne-a invitat in sala! Dezolant... Acum 20 de ani traiam vremuri cand muream sufocat la cozi de bilete si de cald in sala de cinema, ori abia apucam loc in picioare! Sau intr-un singur picior...

Am vrut neaparat sa vad Vicky, Cristina, Barcelona, celebrul film al lui Woody Allen care a fost prezent si la Oscaruri. Cum la Bucuresti nu aveam timp sa ma duc, iar de pe net nu piratez filmele bune, fiindca vizionarea lor imi provoaca nervi (calitate proasta, subtitrare mica, traducere de debili mintali), am ales varianta asta. Si pot spune ca am avut o dupa-amiaza agreabila, pentru ca filmul e reconfortant.

Nu m-am dus cu mari asteptari, pentru ca nu sunt un fan al lui Woody Allen, filmele lui mi se par idioate. Are un stil ciudat de abordare, cu multa si proasta vorbaraie, cu conflicte aiurea si subiecte tampe. Sincer, m-am dus pentru Barcelona si pentru Scarlett Johansson, o frumusete blonda ingenua. Filmul incepe prost, cu un narator care-mi explica ce se va intampla, si care intervine de multe ori si pe parcurs. Naiv... Dar continua frumos, iar actiunea e chiar interesanta. Pacat ca nu a fost regizat de Pedro Almodovar acest film, sigur ar fi iesit o capodopera, un film de neuitat! Mai ales ca Almodovar ar fi stiut sa scoata ce-i mai bun din Barcelona, asa bunicu' Woody imi arata in trecere Sagrada Familia, Parc Guell si MNAC din Piata Spagna, atentie, nicio faza de pe Rambla, din Placa de Catalunya, de pe plaja Barceloneta sau de pe Montjuic! Incredibil, jenant!

Dar, hai, poate ca s-a vrut doar urmarirea actiunii filmului, si nu a fost o promovare ca-n Turul Frantei la ciclism de anul acesta... Si subiectul s-a dovedit a fi interesant: un macho iberic (l-as fi iubit si eu daca eram fata ;)) face de la prima discutie o propunere indecenta americancelor Vicky si Cristina, venite in vacanta la Barcelona. Vrea sa le-o puna amandurora, odata! Super-cool! Mi-a placut la blana de el, intotdeauna mi-am dorit si eu sa fiu asa de dezinvolt ca el, sa cuceresc fete dintr-o trosnitura de degete, dar bineinteles ca nu s-a putut. Si stilul lui, Doamne, ce tip cool! Bineinteles ca le ameteste pe prostanace, una libertina si alta logodita, le aduce in pragul nebuniei. Si cand credeam ca am vazut ce e mai frumos, apare, ATENTIE, Maria Elena! Fosta sotie, de care se reindragosteste. Trei femei, numai una si una, care se lupta sa intre in patul lui! Haleluia!

Trecand la lucruri mai serioase, am venit s-o vad pe Scarlett Johansson si am sfarsit iubind-o pe Penelope Cruz! Apropiatii stiu ca pana acum cateva zile o uram pe fiinta asta! Nu-mi placea ca actrita, nu-mi placea ca femeie, mi se parea un travestit! Si faptul ca a pus jos tipi super-tari de la Hollywood, ca Tom Cruise, mi se parea o blasfemie adusa barbatilor! Dar frate! Sa fim seriosi! In filmul asta, abia acum mi-am dat seama cat de sexy si de tare e Penelope. Uite, daca e sa apreciez ceva la Woody Allen e ca mi-a schimbat perceptia despre Penelope Cruz!
Asa ca, din punctul meu de vedere, mai bine filmul se numea Maria Elena Barcelona!

Best Game: World Swimming Championship 2009

Am impresia ca ma uit la cineva care joaca pe cel mai tare gadget din lume, cel mai tare game din lume la ora actuala! Parca niste degete nevazute butoneaza in draci, si cel cu ritmul mai bun castiga si doboara recordul mondial! Belesc ochii in televizor si nu-mi vine sa cred! Sunt un fin cunoscator al natatiei, prietenii stiu ca alaturi de fotbal si baschet, inotul este sportul meu preferat, si pot spune cu mana pe inima ca asa ceva nu am vazut si nu credeam ca voi vedea vreodata!

O sarabanda de recorduri mondiale sunt doborate la fiecare jumatate de ora la Campionatele Mondiale de natatie in bazin lung de la Roma! Comentatorii Eurosportului le-au pierdut numarul, sunt undeva in jurul a 40, inainte de ultima zi de concurs! Se fac World Record chiar si in seriile de dimineata, ce sa mai vorbim de semifinale sau finale... E mai rau decat in urma cu peste 20 de ani, cand drogatii peste masura din URSS si RDG bateau recorduri peste recorduri! Dar, de data aceasta este pe bune, fara suplimenti medicali interzisi. Parca natatia a fost acum descoperita, si la fiecare cursa se inregistreaza un timp mai bun... Practic, repere precum cele ale lui Sasa Popov ori Matt Biondi, care au dainuit zeci de ani, au fost aduse in derizoriu de niste copii care se distreaza cu aceste recorduri mondiale! Daca in urma cu doi ani ma intrebai care este recordul mondial la 100 metri liber, ti-as fi spus fara suflare si la masculin, si la feminin, si autorul, dar si locul unde s-a petrecut. Acum, draci! Habar n-am, stiu doar ca a fost batut la Roma, asta sigur! Si e o crima sa te apuci sa tii minte probele castigate de rechinul Michael Phelps, sau timpii reusiti de el! La Phelps se contabilizeaza doar medaliile de aur: "A ajuns la al 20-lea titlu mondial"...

Uluitor!

Specialistii spun ca de vina sunt costumele de extraterestrii dezvoltate in ultimii ani de cercetatorii avizi de senzational. Asa o fi, cica intri cu ele in apa si nu se uda, aluneci de parca ai fi un rechin, ba chiar te mai tin si la suprafata, tot ce trebuie sa faci e sa ai o strategie corecta de cursa, sa respiri si sa dai puternic din maini si picioare. Dar eu, unul, nu cred ca toata aceasta sarabanda fara de sfarsit de recorduri mondiale este doar rodul nivelului extraordinar la care a ajuns cercetarea. Eu cred si in progresul sportivului. Vom vedea ce va fi dupa 1 ianuarie 2010, cand FINA a interzis aceste costume si se va reveni la slipi si costume normale...

Tare as mai vrea sa fi trait nea Petrica Deac, Dumnezeu sa-l ierte, sa pot discuta cu el ore in sir pe marginea acestui subiect... Sau sa fac un reportaj de televiziune...

India, noua superputere a lumii?

Recent am terminat de citit o carte scrisa de miliardarul american Donald Trump impreuna cu unul dintre cei mai mari vizionari din domeniul finantelor, Robert Kiyosaki, "De ce vrem sa fii milionar". Cartea e un best-seller in SUA, dar cred ca mai degraba datorita autorilor si mai putin continutului, pot spune ca am citit carti mult mai bune, una dintre ele scrisa chiar de americanul de origine hawaiiana. Sigur, am retinut unele chestii foarte interesante, dar cartea mi se pare diluata, se reiau unele principii de mai multe ori, aceleasi principii care au mai fost enuntate de cei doi si in alte aparitii.

Insa, cel mai mult m-a incantat un pasaj in care Donald Trump, unul dintre cei mai inteligenti oameni din lume, vede in 2006 ascensiunea fulminanta a Indiei, in detrimentul marilor puteri economice ale lumii: SUA, China, Marea Britanie sau Germania. Trump spune ca a facut un drum in India in 2005 si, incantat de ce a vazut acolo, s-a documentat si a descoperit multe chestii interesante care vor face din acest popor cel mai important in urmatorii 5-10 ani, in jurul caruia se vor invarti stapanii actuali ai lumii! Sigur, stim si noi din filmele americane ca indienii au ocupat cele mai mari posturi de conducere la marile companii de peste Ocean, detronandu-i pe israelieni, sau ca jumatate din populatia angajata a SUA este tot de origine indiana, dar inca mi-e greu sa cred ca India va fi urmatoarea superputere economica a lumii!

Iata cateva dintre argumentele interesante gasite de Trump:
- India este cea mai mare si cea mai veche civilizatie neintrerupta;
- India nu a invadat niciodata un alt stat;
- India are cea mai mare democratie din lume;
- India e unul dintre putinele state din lume care si-a castigat independenta fara violenta;
- Arta navigatiei s-a nascut pe raul Sindh acum 6.000 de ani;
- Sanscrita este mama tuturor limbilor europene;
- India a fost cea mai bogata tara din lume pana in secolul al XVII-lea, cand a fost invadata de englezi;
- Sahul a fost inventat in India;
- India a inventat sistemul numerelor. Albert Einstein a spus: "Datoram mult indienilor care ne-au invatat sa numaram, lucru fara de care nu s-ar fi facut nicio descoperire stiintifica importanta";
- Algebra, trigonometria si analiza matematica isi au originea in India;
- Valoarea lui "pi" a fost pentru prima data calculata de matematicianul Budhayana si tot el a explicat conceptul a ceea ce stim ca este "teoria lui Pitagora", in secolul VI, adica cu mult, mult inainte.

PS - Si cand te gandesti ca aceasta carte a fost scrisa si publicata de Donald Trump inainte ca lumea filmului sa fie bulversata de "Slumdog Millionaire", film care a cucerit in 2009 nu mai putin de opt Oscaruri, si nu din pozitia de film strain, ci din cea de film participant direct in competitie!