Faceți căutări pe acest blog

marți, 30 septembrie 2008

Şobolani maidanezi

Dacă pisicile şi câinii maidanezi nu mai reprezintă pentru voi o noutate când îi întâlniţi pe stradă, aveţi ocazia să cunoaşteţi o nouă specie: şobolanii maidanezi! Sunt cu sutele, puteţi să-i hrăniţi, să-i alergaţi, să-i chemaţi fluierând, să le faceţi poze sau să le trageţi un şut... Sunt la benzinăria de la OMV Podul Viilor şi pot fi văzuţi în fiecare moment al zilei, preferabil noaptea, totuşi. Adăpostul lor este în şanţul dintre benzinărie şi parcarea de la EuroMall şi sunt chiar simpatici în număr atât de mare şi aparent domesticiţi. Mergeţi să-i vedeţi, pupa-i-aş...

luni, 29 septembrie 2008

Din nou la închisoare!


Sunt extaziat! A reînceput Prison Break, seria a 4-a! Uitasem pur şi simplu de el după mai bine de o jumătate de an de lipsă. Cel mai tare serial de televiziune din America m-a captivat şi pe mine ca pe mulţi alţii, am văzut pe nerăsuflate primele două serii (într-un week-end am văzut vreo 15 de episoade!), iar episoadele din seria a treia le vedeam la 2-3 zile după ce erau date în State de FoxTV, ca şi voi probabil. Apoi a intervenit nenorocita aia de grevă a scenariştilor şi producătorii Prisonului au luat hotărârea să termine seria a treia doar la episodul 13. Şi de pe 18 februarie am suferit lipsa lui Wenworth Miller, Dominic Purcell şi a Danayei Garcia ;).

Ţin minte că m-am uitat prin primăvară când este programat primul episod din seria a patra şi am reţinut atunci că "în toamnă". Ei bine, ieri mi-am amintit în doară de Prison şi am verificat repede dacă s-a reluat serialul. Cinci episoade au fost deja, le-am luat azi-noapte de pe DC şi de-abia aştept la noapte să le consum pe toate odată :D! Sincer, nu prea-mi mai amintesc unde a rămas intriga, cred că o să revăd şi episodul 13... Aşadar, din nou la închisoare!

duminică, 28 septembrie 2008

Wow FC Argeş!

Incredibilă victoria Argeşului în seara asta în Giuleşti! 3-1 cu Rapid într-o arenă unde se câştigă foarte greu este un succes imens! De imagine, în primul rând! Iată, după 9 etape scurse din acest campionat se vorbeşte prima oară şi de FC Argeş... De-aia spun mereu că înainte de scandaluri sau declaraţii sforăitoare, cel mai important în fotbal e jocul şi apoi imediat rezultatul.

Aproape mi-au dat lacrimile de bucurie când am ascultat discursul lui Cornel Dinu de pe Realitatea TV! Dinu l-a ridicat în slăvi pe Badea. În sfârşit un om de fotbal îl remarcă şi pe acest tehnician tânăr (cel mai tânăr!), Ionuţ fiind o mare capacitate! Am simţit de la început capacităţile acestui antrenor, acestui om de o valoare morală extraordinară, un bărbat inteligent şi cu enorm de multe calităţi. Va ajunge foarte departe dacă o ţine tot aşa...

De la primele meciuri din Liga a II-a am spus că FC Argeş joacă în sfârşit fotbal adevărat, după 10 de ani, de la Silviu Dumitrescu încoace. Prietenii ştiu părerea mea. Mi-a plăcut că şi Dinu a spus la Realitatea că FC Argeş este poate singura echipă din Liga 1 care joacă direct pe poartă, fotbalul pur! Cu toate astea, FC Argeş nu poate ajunge ca Unirea Urziceni, să se bată la titlu... Pur şi simplu nu are consistenţă în lot, şi s-a văzut asta etapa trecută, când echipa nu a jucat nimic şi a remizat norocos cu Buzăul acasă. Trebuie investiţii domnule Penescu, degeaba negaţi, dar trebuie făcute cu cap. Suntem deficitari la postul de portar, la toată linia de fund şi ceva pe la mijloc. Dar e bine până acum şi mă bucur că facem o figură frumoasă.

PS - Mă "bucur" enorm pentru Pardo, îi ţin pumnii mereu să greşească! N-are băiatu' nicio vină că e mai slab şi decât Carlos, eu mă bucur pentru că Taher, Copos şi Zotta suferă! Şi suferă enorm, pe măsura nedreptăţii pe care i-au făcut-o marelui portar Dani Coman! Haide Pardo, haide Pardo! Chiar simţeam un gol după plecarea lui Carlos, dispăruseră bufonii...
PS 1 - Dinamo e pe locul 1! Dar nu mă bucur prea tare, de fapt nu mă bucur deloc. Presimt că ratăm iar grupele UEFA şi iar începe nebunia: pleacă Rednic şi vine Andreea Marin, etc... În plus, nu-mi place nici jocul echipei. Dacă ar fi după mine, clasamentul ar fi aşa: 1. Unirea Urziceni, 2. CFR Cluj, 3. Dinamo.

vineri, 26 septembrie 2008

OPC, noua Poliţie Politică

Am urmărit deunăzi la ArgeşTV o ştire de la OPC, unde se spunea că marele Oficiu pentru Protecţia Consumatorilor, prin cea mai mare javră posibilă (nici nu merită să-i scriu numele) a amendat trei grădiniţe particulare cu câte 30 de milioane de lei. Cred că nu mai este un secret pentru nimeni, decât pentru jalnicii reporteri şi jurnalişti locali care în afară de conferinţe nu ştiu nimic să scrie, că inspectorii OPC se comportă asemănător cu comisarii Gărzii de Fier! Cu 2-3 excepţii gen pufuleţi expiraţi, nenorociţii ăştia sunt nişte indivizi care dau amenzi gen "taxă de protecţie", sau "vă arătăm noi cine e şeful"! Toate controalele sunt făcute nu pentru protecţia consumatorilor, ci pentru îngrăşarea conturilor boierilor de la partid. Care partid? Ghici ciupercă cine-i la conducere?

Revenind la ştire... Am rămas surprins să aflu că cele trei grădiniţe particulare au fost amendate pentru deficienţe de afişare a gramajelor mâncărurilor şi pentru toaletele comune, ale copiilor cu personalul. Una dintre grădiniţele amendate este şi cea unde e Erika şi, credeţi-mă, ştiu bine cum stau lucrurile. Grădiniţă mai mişto ca aceasta nu există! Doamna directoare a făcut într-un an nişte investiţii ameţitoare, şi nu cred că există instituţie mai modernă şi mai dotată ca aceasta! La toalete stă bine, pentru că micuţii fac pishu şi kk separat, au nişte WC-uri minione de mai mare dragu'. Însă gramajul mâncării nu este afişat la intrare şi nici nu ştiu de ce ar fi necesar acest lucru, pentru că grădiniţa nu e o piaţă unde să intre toată lumea. Oricum, părinţii au semnat o scrisoare-acord la înscrierea copilului, prin care îi erau oferite toate informaţiile, inclusiv cu gramajul de care se face atât tam-tam. Deci nu era normal ca grădiniţa Erikăi să fie amendată.

Şi, credeţi-mă, ştiu la fel de bine şi cum se prezintă grădiniţele de stat... Împuţite, jalnice, aceleaşi de 20-30 de ani, cu pereţii care se dărâmă pe copii, cu mâncare făcută de nişte bucătărese îndoielnice în bucătării ponosite, cu încălzire centrală sau de la sobe în loc de centrale moderne, cu jucării din timpul lui Pazvante Chioru' şi cu calculatoare 286 şi 386, dotare asigurată prin bunăvoinţa şi pe banii părinţilor, bineînţeles! De programe de şcolarizare şi pregătire, nu mai vorbesc.

Erika face engleză, franceză, dansuri de două feluri, pictură, înot, plus alte programe educative (poezii, poveşti, calculator şi altele). Şi sunt şi altele la care nu am înscris-o, pentru că nu ar fi avut timp să le facă pe toate... Ceilalţi nu fac altceva decât să suporte mojicia unor educatoare în vârstă de 60 sau 70 de ani, care, spuneţi şi voi, ce ar putea să-i mai înveţe pe copii?

Şi atunci, făcând o comparaţie de bun simţ, cum e posibil ca tu, OPC nenorocit, să vii să amendezi o instituţie care a investit miliarde doar pentru că nu a afişat gramaje, iar grădiniţele de stat să fie "perfecte" la control şi să primească felicitări?

Aş intra în mai multe amănunte, dar nu are rost. Dau doar nişte coordonate pentru nişte jurnalişti de anchetă corecţi, dar sunt 99% convins că presa din Argeş nu are aşa ceva... Au fost amendate aceste grădiniţe particulare de jepaţii de la OPC doar pentru că sunt cele mai bune! Iar altele, ale lor, sunt mult mai slabe... Alte exemple? Afacerile cu solare (Libertatu ştie bine de ce) şi coafoare...

Scary cat!

Sunt înnebunit după filmuleţele de pe youtube cu pisici cretine care cad sau fac tot felul de tâmpenii. Mă sparg de râs, nu cred că e ceva mai amuzant decât să te uiţi la prostia şi naivitatea felinelor. Azi am dat peste un filmuleţ creepy (brrr, m-am înfricoşat). Urmăriţi-l atent, durează doar un minut, şi spuneţi-mi la final dacă pe voi nu v-a speriat pisicuţa asta!

miercuri, 24 septembrie 2008

Adi Mutu, Fashion Icon


Adi Mutu continuă să mă fascineze! Îmi place enorm stilul lui de viaţă, de a se îmbrăca, cum a reuşit în viaţă acest piteştean pe care-l cunosc de mic şi cu care am amintiri unice de pe vremea când era copil. Citesc de faptul că a lansat în Italia colecţia toamnă-iarnă a Souvenir Clubbing (http://www.souvenirclubbing.net/). Super-haine, super-atitudine, bravo Adrian! Nu ascund faptul că de multe ori mi-am căutat haine care să semene cât de cât cu stilul său de îmbrăcăminte, pentru că în afara stadionului, Adi se îmbracă foarte mişto. Dar cu greu am reuşit... De exemplu, o cămaşă albă cu mânecile îndoite, pe care Adi a purtat-o anul trecut în România la o campanie publicitară abia am găsit-o vara asta la Barcelona, la H&M. Bine, probabil şi pentru că nu avem H&M în România...

Care e cel mai urât stadion din ţară?

În ultima perioadă, mai mulţi conducători de cluburi din România se vaită că stadionul lor este cel mai urât din ţară! Turcu şi Borcea de la Dinamo strigă "Avem cel mai urât stadion din România", în timp ce Copos se laudă cu ruinele sale: "Cei de la Wolfsburg or să aibă un şoc atunci când vor vedea Giuleştiul nostru din 1923"! Ei bine, eu cred că toţi ar avea un şoc dacă ar veni la Piteşti, să vadă stadionul "Nicolae Dobrin". Este 100% cea mai jenantă arenă a unei echipe din Liga 1! Cred că şi Extensivul pe care joacă acum Craiova e mai mişto! Nu mai vorbesc de "bijuteria" de la Mioveni...

Am fost sâmbătă la meci, şi pentru prima dată după mulţi ani, când nu am fost ocupat cu transmisii sau relatări de la faţa locului, am avut mai mult timp să observ cât de urât e stadionul nostru! E acelaşi de 20 de ani, noroc cu instalaţia de nocturnă mult-mediatizată, altfel am fi de râsul întregii Europe. Nu vorbesc de investiţiile remarcabile de la Centrul de Juniori, cu acele trei terenuri sintetice sau de terenurile de antrenament bine întreţinute, ci pur şi simplu de stadion. Încă de la intrare se remarcă faptul că stadionul nu are nicio şansă să devină vreodată european: tribuna a doua începută în anul 1988 e la acelaşi stadiu de ruină, drumul către parcarea oficială îţi rupe maşina în două, iar gardurile de împrejmuire sunt, cred, de prin 1960... Intrarea la tribuna oficială e oribilă: acel stâlp de nocturnă fix în faţă te "îmbie" să treci pe sub el pentru a intra într-o clădire veche şi scorojită, vopsită în moda anilor 1970 şi total ineficientă. Asta pentru că nu are Centru de Presă, are o improvizaţie de sală de conferinţe, o sală de protocol cam cât o sufragerie de apartament şi o toaletă pentru VIP-uri, cică, în realitate un pişoar amărât! Atât pentru un stadion european? Pendiuc sau Penescu or fi fost şi ei la meciuri în Vest, să vadă cum arată o tribună oficială adevărată?

Tribunele sunt jalnice, ponosite, împuţite de-a dreptul. Sunt construite dintr-un beton aidoma celor sovietice, dar asta n-ar fi nimic rău dacă nu ar fi modernizate un pic... Scaunele sunt total depăşite, nu se mai poartă scaune de-astea de vreo 15 ani în Europa... Sectorizarea e neinspirată, tabela e veche ca Dracu', până şi Pandurii şi-au luat o tabelă electronică super-tare, care probabil nu face mai mult decât benzina de la Maybach-ul lui Penescu de la PIC la Craiova, de exemplu! Loja oficială (ha, ha, ha, ha) e o tribună în aer liber, unde invitaţii sunt înjuraţi de toate neamurile dacă se bucură, firesc, la un gol al echipei lor... Masa presei e formată de fapt din nişte bănci şi mese ca la nuntă, unde jurnaliştii se chinuie să nu le scape pixurile, foile, eventual laptopurile pe jos, fiindcă suprafaţa e înclinată cu cel puţin 20%... Nu mai vorbesc că săracii ziarişti iau loc printre spectatori la masa presei, ba chiar se mai şi ceartă cu unii dintre ei să le facă loc! Mai spun ceva şi de pista de atletism? Sau de vestiare? Sau de dependinţe? Nu are niciun rost! Din păcate, stadionul este o ruşine şi îi defăimează numele celui care a fost Nicolae Dobrin, şi de aceea niciodată nu o să aducem echipa naţională la Piteşti.

Am avut ocazia vara aceasta să cutreier pe la mai multe stadioane din Europa! În primul rând, am fost la EURO şi acolo am rămas uimit de stadioanele din St. Gallen (neincus în circuitul EURO), Zurich, Berna, Geneva, Viena, Innsbruck şi Salzburg. E adevărat, s-a investit mult în ele tocmai pentru a găzdui cum trebuie turneul final, dar a fost oare cineva de la Piteşti la vreun meci, ca să se documenteze? I-a durut fix în p..a, scuzaţi expresia. Pe Penescu nu l-au interesat nici măcar corespondenţe de acolo, deşi eu eram acreditat, şi fiindcă nu l-a interesat, nici nu am transmis ceva pentru ziar, ci pentru www.sport365.ro. Măcar dispunerea dependinţelor, cum trebuie să arate un sector de tribună, o masă a presei, o tribună oficială, o lojă pentru VIP-uri, o toaletă, un Centru de Presă, măcar atât să fi văzut cineva şi poate s-ar fi făcut ceva şi la Piteşti. Apoi am văzut, e adevărat de afară, stadionul din Munchen al celor de la Bayern, celebra Allianz Arena. Apoi am fost la Barcelona şi am văzut pe îndelete Nou Camp şi Olimpic stadium, al celor de la Espanol... Adevărate bijuterii de arene, cu absolut totul pus la punct. Păcat, păcat că nu e nimeni pe care să-l preocupe modernizarea stadionului nostru cel vechi...

O să ataşez unele poze de la EURO făcute de mine şi de Cosmin Dan, pentru a vedea şi dumneavoastră, cei care cunoaşteţi cât de cât stadionul "Nicolae Dobrin", cât de departe suntem...

PS - Singura remarcă de la meciul FC Argeş - Gloria Buzău: speech-ul extraordinar de hazliu al secundului Buzăului, care a vorbit în engleză, română, portugheză, franceză şi spaniolă într-o singură frază! =))



















PS1 - Pentru o vizualizare mai corectă, vizitaţi http://picasaweb.google.com/ajax.adi/EURO#. Nu ştiu de ce blogu' mi le-a aşezat atât de aiurea...

marți, 23 septembrie 2008

Copilărie, soare fără nori!

Week-end-ul ăsta am fost foarte nostalgic, şi cea care a reuşit să mă inducă în starea asta a fost Ery! Nu ştiu, probabil le-a dat temă la grădi să a venit ea din pură iniţiativă, dar cert este că m-a dat gata! M-a pus să-i arăt poze cu mine când eram copil... Am căutat prin pungi, pentru că spre ruşinea mea nu mi-am ordonat nici acum pozele şi i-am arătat tot ce am avut. Nu mai spun că, pe lângă lacrimile ce mi-au mijit la colţul ochilor văzându-mă de vârsta ei, sau văzându-mi părinţi tineri şi în viaţă, a trebuit să răspund şi la unele întrebări criminale de-ale ei...

Fac 34 de ani de-acum şi am realizat pentru prima oară că am ajuns, dacă nu am şi trecut de jumătatea vieţii! Nu mă simt bătrân şi nici nu sunt dintr-acela care se întristează când vine ziua de naştere... Însă parcă nu realizez cum au trecut atâţia ani... Parcă "mai ieri" eram în centrul Universului, eram copil şi mi se făceau toate poftele, eram liber să merg oriunde şi să mă joc, parcă "mai ieri" mergeam la şcoală şi mă distram cu colegii, parcă "mai ieri" am petrecut zecile de vacanţe... Nu fumez, nu beau decât cafea şi nu prea sunt stresat, dar cred că nostalgia îmi mănâncă ani din viaţă mai mulţi decât toate viciile la un loc.

Acum o am pe Ery şi ea e Universul meu, practic pot spune că trăiesc a doua copilărie cu ea: mă joc cu păpuşile, cu mingea, zăbovesc cât de multe minute pot la grădi ca să retrăiesc aerul naiv al vremurilor căminului (apropo, când m-a văzut la grădiniţă într-o serbare, Erika s-a prăpădit de râs), mă plimb, fac puzzle-uri, citesc poveşti şi învăţ poezii şi în general toate tâmpeniile care-i trec prin cap. Şi ca să parafrazez un vers al unui cântec de-al Erikăi: "Copilărie, soare fără nori..."

vineri, 19 septembrie 2008

Mizeria din fotbal e la Bucureşti

"Marele război" din Europa a fost pierdut joi cu brio de formaţiile româneşti de fotbal! Niciun meci câştigat, două rezultate de egalitate şi trei înfrângeri este bilanţul aproape dezastruos al echipelor noastre din UEFA! Poate că mai bine era ca până acum, cu una sau două, maxim trei cluburi româneşti în cupele europene. Ne amăgim degeaba, şapte sunt prea multe!

Problema care se pune este că înainte bucureştencele le înjurau pe Oţelul, pe Argeş, pe Braşov sau Craiova că "strică imaginea ţării", iar acum penalele au fost exact cele trei mari cluburi: Dinamo, Steaua şi Rapid! Penibile până la capăt, DSR au pierdut lamentabil cu 1-0. Nu mai contează numele adversarului sau competiţia în care au jucat, adevărul este că nu au jucat nimic, DSR parcă veneau din lumea a treia a fotbalului! Dominate copios 90 de minute, asaltate în careu, fără nicio idee de joc şi penibile chiar şi la pase simple, Dinamo, Steaua şi Rapid au pătat imaginea fotbalului românesc. Să le fie ruşine!

Cinste echipelor din provincie însă! Clujul a bătut la Roma în Champions League, revelaţiile Vaslui şi Urziceni au terminat la egalitate în deplasare, pe terenurile multiplelor campioane ale ţărilor lor (Slavia şi Hamburg), iar Poli Timişoara s-a înclinat greu, dar după un meci de mare luptă, în faţa Partizanului. Şi atunci, unde e adevăratul fotbal: în Provincie sau la Bucureşti? Rezultatele sunt singurele care dau răspunsul.

Să-i lăsăm pe bucureşteni cu mizeria în care se scaldă săptămână de săptămână cu scandalurile lor, şi haideţi voi, Argeşul, Craiova, Galaţiul, Braşovul şi altele să călcăm pe urmele Clujului, Urziceniului, Vasluiului şi Timişoarei! Afară cu Bucureştiul din ţară!

joi, 18 septembrie 2008

Coffee break

I love coffee! Sunt un băutor înrăit de cafea, dar nu am tabieturi legate de acest lichid necesar vietii :P. De exemplu, nu se întâmplă nimic dacă nu beau într-o zi o cafea, fiindcă eu consider că nu am devenit dependent, însă mă simt foarte bine dacă iau o cafea dimineaţa (preferabil la ibric), una la prânz (de la automat) şi alta seara (neapărat un 3 în 1). Îmi place în mod deosebit starea psihică pe care o am în timp ce beau cafeaua: linişte, relaxare, plăcere...

Şi fiindcă tot îmi place cafeaua, apreciez aproape tot ceea ce e legat de ea: culoarea, mirosul, cafenelele şi muzica :D. În urmă cu ceva timp am primit pe mail linkul către acest videoclip al trupei NOHA. Melodia Tu Cafe o mai auzisem la radio, dar pe fugă, însă de atunci am reţinut linia melodică şi de fiecare dată când mă aflu în faţa unei căni de cafea, îmi sună în urechi cântecul. Mai ales că melodia este una spaniolă, şi îmi aduce aminte de una dintre cele mai mişto cafenele în care am intrat vreodată!

La Barcelona există o cafenea numită Fresh and ready, de fapt sunt mai multe în diferite locaţii. Este locul perfect unde poţi să serveşti micul dejun, care primeşte o atenţie deosebită din partea angajaţilor, însă se şi poate mânca foarte bine pe timpul zilei. Cafeneaua asta are un aer de relaxare totală: poţi bea cafeaua liniştit, poţi citi ziarele puse la dispoziţie de ei şi poţi intra pe internet, pentru că au wireless, dar şi calculatoare cu acces la net. În plus, au un mic ejun de pici, în care se remarcă (probabil şi din cauza numelui localului), freshul de portocale. În cele două deplasări din capitala Cataluniei am servit de foarte multe ori micul dejun acolo şi mă tot întrebam de ce la noi în România, sau hai să zic Piteşti pentru că nu ştiu exact ce se întâmplă în altă parte, nu se poate face aşa ceva... Probabil este vorba tot de stilurile noastre de viaţă diferite, românii nefiind obişnuiţi să piardă dimineţile la o cafenea, când pot foarte bine să înfulece de acasă ouă şi cârnaţi!

miercuri, 17 septembrie 2008

Lobonţ 3G


Simpaticul portar al lui Dinamo a dat lovitura pe piaţa telefoniei mobile! Vă vine sau nu să credeţi, el apare în acţiunile publicitare ale celor trei operatori: Orange, Vodafone şi Cosmote! Am descoperit chestia asta după ce m-am chinuit câteva săptămâni să disting figura tipului cu care vorbeşte Dan Petrescu în reclama de la Cosmote. Ei bine, fotbalistul cu telefonul la ureche din vestiar este chiar Lobonţ. Aşa mi-am dat seama că Lobby ori i-a păcălit pe toţi, ori e atât de popular încât cei trei mari operatori de telefonie mobilă au trecut peste contractele de exclusivitate şi s-au bătut pe imaginea goalkeeper-ului lui Dinamo! Lobonţ poartă Orange pe tricoul lui Dinamo şi Vodafone pe cel al naţionalei, şi în plus apare în reclama Cosmote! Bravo lui că ştie să stoarcă bani de la toţi!

PS - Poză făcută de prietenul Cosmin Dan la EURO 2008, la meciul România - Franţa

RESPECT CFR!

Jos pălăria pentru campioana României, care aseară a învins la Roma în Liga Campionilor cu 2-1 după un joc absolut magistral! Îmi vin atât de multe idei în cap, de genul că s-a demonstrat încă o dată de ce avem nevoie de fotbalişti străini, şi altele, dar îmi impun să tac. De ce? Ca semn al ignoranţei mele faţă de această echipă ardeleană. Nu pot vorbi tocmai eu, care m-am purtat până acum ca un naţionalist vadimist cu această frumoasă echipă, aş fi ca eroul care se arată după război şi nu-mi place niciodată să ies în faţă deşi ştiu că am greşit.

Am spus-o mai multor prieteni de-ai mei, mie CFR Cluj nu-mi inspira nimic! Singura dată când m-am bucurat enorm pentru CFR a fost când a luat campionatul, dar doar pentru că nu l-a luat Steaua cu japca! Nu am simţit nimic pentru CFR Cluj după importul masiv de jucători străini, credeam că mă voi uita la meciurilor lor din Champions League ca la cele ale Benficăi, de exemplu... Am simţit însă şi eu palma morală pe care Iuliu Mureşan a dat-o aseară tuturor celor care n-au luat în calcul CFR-ul.

Ardelenii vor face istorie în România nu neapărat prin rezultate, ci prin schimbarea mentalităţii. Până la urmă, câţi ucrainieni are nea Mircea în echipă la Şahtior, şi cu toate astea Doneţkul merge an de an în Ligă şi face performanţe? Mai contează că sunt trei români în primul 11 la CFR (oricum record!)? E echipă românească şi trebuie ţinut cu ea, şi promit că aşa voi face de acum înainte!

marți, 16 septembrie 2008

Sunt misogin?

Îmi plac la nebunie emisiunile lui Mircea Badea! Ştiu, am mai spus-o, dar vreau să particularizez: îmi place enorm de mult când are comentarii misogine, când le trânteşte adevărul în faţă femeilor. Până acum nu mi-am pus întrebarea dacă sunt misogin, pentru că am luat diferenţele dintre bărbaţi şi femei ca pe unele normale, dictate de nivelul de hormoni mult mai mare la sexul tare, dar recent am văzut un film cu nişte comentarii extrem de interesante, care m-au uns pe suflet.

E vorba de 100 girls, cică o comedie spumantă despre un tip din colegiu care face sex în lift pe întuneric cu o tipă şi se îndrăgosteşte de ea. Problema e că nu apucă să o vadă şi se pune pe căutat într-un cămin cu 100 de fete. După scene mai mult sau mai puţin amuzante, o găseşte pe fată, însă filmul mi s-a părut extraordinar din pricina comentariilor tipului. O să încerc să redau câteva care mi-au plăcut "la blană", unele dintre ele sexiste, altele misogine, şi foarte multe sexuale!

"Când vine vorba de bărbaţi şi femei, bărbaţii fac afaceri proaste"
"În junglă, când două animale se uită unul la altul e un test de dominare: primul care se uită în altă parte este considerat cel slab. Între un bărbat şi o femeie, primul e total neajutorat. Pentru că, să recunoaştem, când un tip cunoaşte o fată primul lucru este să-i verifice sânii... Deci un bărbat trebuie să fie puternic să nu se uite în jos, ceea ce e imposibil"
"Mă întreb de ce Domnul a echipat femeia cu atâtea arme pentru seducţie. De exemplu sânii au pieptul, aureola şi sfârcul, trei cercuri concentrice în care bărbaţii se pierd"
"Cu timpul bărbatul devine mai bun decât femeia. Femeile ajung la un moment dat cu sânii lăsaţi, să poarte haine care să le acopere şuncile şi celulita"
"Fata de treabă e foarte periculoasă: e genul de fată pe care vrei să o prezinţi mamei tale, dar înfricoşător e că te căsătoreşti cu ea şi ajunge să devină mama ta! Te îmbracă, te hrăneşte şi îţi lasă bileţele cu ce ai de făcut"
"Când te plimbi cu o fată, de ce tipul trebuie să încetinească, în loc să se grăbească ea?"
"Bărbaţii sunt mult mai generoşi: dacă o fată atinge un băiat oriunde, el se simte bine, dar dacă un băiat vrea să atingă o fată, e ca şi cum ai căuta acul în carul cu fân"
"Bărbaţii sunt oricând voluntari, cu atitudinea lor, femeile pot provoca oricând actul sexual, de-aia li se spune femeilor Zeiţele sexului. În schimb, pentru femei, sexul e ca shoppingul: ele pot intra în magazin, se pot uita şi nu cumpără nimic!"

luni, 15 septembrie 2008

Mai am un singur dor: Petrescu antrenor... la Naţională

A fost week-end-ul cu etapa a 7-a la fotbal şi m-am bucurat enorm pentru că echipele mele favorite au învins în deplasare, ambele cu scorul de 2-1. Nu, una dintre ele nu este Unirea Urziceni (care a bătut pe Rapid în Giuleşti cu 2-1), aşa cum probabil aţi deduce uitându-vă la titlu :)). Dar nu pot să nu remarc ascensiunea extraordinară a echipei ialomiţene, care se menţine de trei etape pe locul 1! Ei bine, singurul merit pentru această performanţă îl are acest fenomenal antrenor Dan Petrescu! După mine, Dănutz este cel mai tare tehnician pe care l-am văzut în ultimii ani, cred că este şi peste nea Mircea.

Dacă vă uitaţi la meciurile Unirii şi vă pricepeţi cât de cât la fotbal nu aveţi cum să nu observaţi pregătirea extraordinară pe care o face, organizarea echipei, tactica, jocul ultra-ofensiv, schimbări de tactică la fiecare sfert de oră şi travaliul uluitor pe care-l fac jucătorii. Totul este gândit ca la carte de Bursuc. De asemenea, îmi place la el faptul că-i ţine în priză continuu pe jucători, nu au voie nicio secundă să se gândească nici măcar la o gură de apă, trebuie să fie concentraţi mereu! A făcut la Urziceni o echipă de milioane din toţi refuzaţii Ligii 1! Exemple: Bilaşco huiduit la FC Argeş, Mara alungat din Giuleşti şi de la Arad şi refuzat de Penescu, Dănălache un neica nimeni la aceleaşi două echipe, Onofraş anonim pe la Iaşi, Galamaz aruncat din Groapă cu un şut în fund, Bordeanu slab şi prost la Steaua şi Bacău dar "perlă" la Urziceni, Todoran plafonat la Farul şi exemplele ar putea continua... Ba chiar are un titular de pe vremea când echipa se chinuia în Divizia B, pe Nicu Epaminonda! Semn că fotbal se poate face şi fără portughezi, îţi trebuie doar 8-9 muncitori serioşi şi 1-2 genii.

Am spus-o şi mă repet: ca să avem o naţională competitivă avem nevoie de un selecţioner "pizdos", şi singurul la ora actuală e Dănutz! Numai aşa o să-i vedem şi pe ceilalţi 9 jucători de câmp mâncând gazon ca Mutu... Şi acum, după 7 etape chiar mă gândesc serios să trag un semnal de alarmă, să-l pună cât mai repede selecţioner pe Dan Petrescu, că altfel trage la titlu cu Urziceniu' şi se duce dracu' speranţa mea de a juca în Ligă şi la anu'...

Fan OTV pentru câteva ore!

Duminică seara am realizat o performanţă uluitoare! Am stat 5 ore cu ochii în televizor, de la 10 seara şi până la 3 şi ceva noaptea, aproape nemişcat, uitându-mă la Dan Diaconescu Direct pe OTV! Nu vă vine să credeţi, aşa-i? Păi nici mie nu-mi vine să cred, dar nu-mi pare rău, pentru că ce s-a întâmplat duminică noaptea la OTV m-a captivat extraordinar! Nu, nu era Magda în studio şi nici nu se vorbea de Elodia sau de Loto cu Ogică, ci pur şi simplu a fost un monolog de 5 ore (ce am văzut eu, el a fost mult mai lung) al lui Dan Diaconescu!

Probabil acum chiar mă credeţi nebun, să stai să te uiţi în gura lui DDD atâta amar de ceas, mai ales că a doua zi de dimineaţă trebuia s-o duc pe Eri la grădiniţă, în prima zi... Dar chiar a fost super interesant! Omu' a povestit cum şi-a făcut el OTV-ul, cât a pătimit după demiterea de la Tele 7abc şi apoi cu CNA-ul, cum a fost ajutat şi cum a primit cuţite în spate chiar de la prieteni, ce mai, o poveste de viaţă extraordinară pe care nicio telenovelă din lume nu o poate întrece. Sunt convins că DDD a spus numai adevărul, ferindu-se în acelaşi timp să dea nume de persoane. Prin ceea ce a povestit el se pot deduce uşor mizeria omenească a multora dintre compatrioţii noştri, mafia din toate sistemele statului, traficul de influenţă ce se face, şpăgile care se dau, beţele-n roate ce se pun celor care nu sunt cuminţi sau nu cotizează şi multe alte exemple ale unei ţări împuţite de hoţia unor nemernici puşi pe căpătuială.

Stau şi mă întreb ce dracului caută România în Europa, când locul ei ar trebui să fie fix în Africa, printre bananieri şi cocotieri, printre triburi de sălbatici şi în plină junglă! Vă spun sincer că mi-a părut enorm de rău pentru DDD, pentru ce a pătimit pentru "un vis al unui caracalean", o televiziune... Şi omu' a muncit enorm, gândiţi-vă cât de greu este să pierzi nopţi întregi de opt ani de zile, iar la ora 7 când vrei să te culci toată lumea să te ia de bun...

Cinste lui pentru ceea ce a făcut, dar asta nu mă opreşte să spun: stop OTV-ului pentru mizeriile pe care le aduce pe ecran noapte de noapte! Sunt de acord cu decizia CNA de închidere a postului pentru programele îndoielnice pe care le-a promovat, chiar dacă decizia pare a fi un abuz, din ce spune Dan Diaconescu. Jurnalistic vorbind, OTV-ul este chiar un CANAL!

PS - Cică în toţi aceşti ani a dat peste 1 milion de euro amenzi la CNA, în condiţiile în care a pornit cu 150 de mii de dolari bani cash, după care s-a împrumutat de alţi 500 de mii (din ce mi-am dat seama, de la Jiji Berbecali, că nu a vrut să spună)!

vineri, 12 septembrie 2008

Jurnalişti amatori!


NU MĂ POT OPRI DIN RÂS!

Marea Mihaela Rădulescu a fost umilită în direct de colegii de la Antenă, cu zâmbetul pe buze! Alaltăieri am văzut cea mai mare gafă din istoria televiziunii! Ce Andreea Esca, ce Lucian Bâlbuţă sau Alessandra Storcescu... Trei piţiponci de la Antena 2 şi-au bătut joc de Mihaela Rădulescu într-un asemenea hal încât Andreea Marin nu ar fi reuşit nici cu trei echipe de copy-writeri =)). O fotografie trucată cu Răduleasca într-o campanie anti-fumat a fost prezentată pe post de cei trei colegi. În poză, marea vedetă promitea că i-o suge celui care se va lăsa de fumat, numai că mesajul era o bătaie de joc. Însă pifanii în ale televiziunii nu numai că nu s-au prins că fotografia e trucată, ba chiar i-au şi dat telefon Mihaelei ca s-o felicite pentru curajul pe care l-a avut, să apară într-o asemenea campanie "tare"! Bineînţeles că Mihaela s-a ofticat şi a dat de pământ cu "colegii" chiar în direct, după care le-a închis şi telefonul, acuzându-i de amatorism! Mihaela dragă, dacă ăia de la Antena Bucureşti sunt amatori, stai să-i vezi pe cei de la Piteşti, care de cel puţin 10 ani ne agasează cu prostia lor, nu cu amatorismul!


Oricum, tare rău faza, unică, irepetabilă şi irefutabilă, de povestit nepoţilor! Pariu că Andreea Marin jubilează?

http://www.youtube.com/watch?v=6k7P_PdCVo0

joi, 11 septembrie 2008

L-am omorât pe Sebi!

Aseară am visat urât! M-am trezit oarecum trist că unul dintre prieteni, Sebi, a murit chiar sub ochii mei! Se făcea că eram cu Sebi şi cu mai mulţi în gaşcă pe undeva pe la munte, iar la un moment dat am ajuns pe o trambulină, exact ca cea de la sărituri în apă. Mai în glumă, mai în serios am întrebat cine are curaj să sară de acolo (10 metri înălţime) şi Sebi s-a aruncat în gol, fără să se uite dacă în bazin este şi apă (ca-n bancul celebru...). Ei bine, în bazin era apă, dar din nefericire Sebi s-a lovit violent de marginea bazinului şi s-a prăbuşit în apă, sub ochii tuturor! Am coborât cu liftul (deh, vis...) şi jos am aflat că deja a murit! Aşa că Sebi, te-am omorât în vis!

Acum, sincer, chiar aş vrea să îmi explice cineva cum s-ar traduce acest vis. Dar mai întâi iată nişte adăugiri de care poate are nevoie. În primul rând, mult timp am trăit cu impresia că eu nu visez noaptea, deoarece dimineaţa nu îmi aduceam aminte mai nimic! Am un somn profund, acum mă culc, acum mi se pare că mă trezesc... Rareori am frânturi de care îmi aduc aminte de peste noapte, dar de data acesta visul a fost cât se poate de clar! Apoi, de ce Sebi şi nu altcineva, mai ales că pe Sebi nu ştiu dacă l-am mai văzut de 3 luni, deşi pe net ne-am mai întâlnit... Şi nu în ultimul rând, de unde şi până unde acest tip de moarte: trambulină, bazin, apă...

Nu am fost pasionat neapărat de vise şi interpretarea lor, dar mi-aduc aminte o fază din fragedă copilărie. În clasele primare (I-IV) am primit de la doamna învăţătoare o temă pentru a doua zi: să vină fiecare cu o întrebare despre lumea care ne înconjoară, o întrebare la care noi nu găsim răspuns. Fără să mă consult cu nimeni, eu am întrebat-o pe doamna învăţătoare "Cât durează un vis?"... Credeţi-mă că singurul răspuns pe care nu l-a putut oferi la întrebarea mea! Apoi am încercat pe la bibliotecă şi prin cunoscuţi (unchi, mătuşi, părinţi) să aflu mai multe despre vise, dar nu am reuşit şi nici azi nu am găsit răspunsul la acea întrebare. Între timp m-am făcut mare şi chiar nu mă mai interesează subiectul, drept dovadă că nu m-arunc să dau căutare pe Google! :P

marți, 9 septembrie 2008

Condoleanţe lui Ionuţ Ghergu!

Doamne prin ce tragedie trece prietenul nostru Ionuţ! Condoleanţe şi fii tare, fii puternic Ghergule!

Am urmărit şi eu dejecţiile unor oameni imbecili la OTV şi nimic nu este mai abject decât nişte cretini care profită de nenorocirea unui om! Ruşine OTV-ului şi babei de Marilena Baraţă, pe care nu am suferit-o niciodată cu toate că nu am avut (din fericire) nicio relaţie de serviciu. Cum poţi să duci o emisiune întreagă pe ideea că Ionuţ nu a vrut să se lase anchetat de ea şi angajaţii ei de la Curierul? Chiar aşa, nu poate realiza durerea prin care trecea Ionuţ? Ce, e prima dată când redactorii ei sunt refuzaţi la un interviu? Pur şi simplu sunt oameni care nu vor să-şi deschidă sufletul în faţa tuturor! Aşa e şi Ionuţ, şi dacă nu a vrut să stea de vorbă cu ea, asta nu înseamnă că e vreun criminal!

Aş fi vrut să cred că noi, ca jurnalişti, suntem ca o familie... Ştiu cel puţin că noi, jurnaliştii de sport, suntem foarte apropiaţi şi ne respectăm unii pe alţii, indiferent unde lucrează fiecare. Păcat de restul!

Urmaşul lui Leo din Strehaia!

IN-CRE-DI-BIL! Sâmbătă am fost la cununia civilă a unui vecin de la apartamentul meu cel nou şi am aflat de la părinţii lui că nu cu mult timp în urmă, aici a locuit nimeni altul decât Leo din Strehaia! Vă vine să credeţi în ce imobil plin de mistere şi orgii (din câte se bârfeşte) m-am mutat? Ştiţi la ce mă gândesc cel mai mult? Că poate în cada în care fac baie au lăfăit şi trupurile Cristinei Spătar sau Cristinei Rus, două blonde care-mi plac din show-biz-ul nostru! Mmmmmm... Cel puţin aşa a tot scris presa vremii, că celebrul Leo din Strehaia "le-a avut" pe cele două!

Fără niciun fel de parti-pris, oamenii mi-au spus că Leo din Strehaia era un locatar extrem de disciplinat, care nu a făcut niciodată probleme şi care s-a purtat super cu toată lumea. În plus, iubea foarte mult animalele, mai ales câinii maidanezi, cărora le cumpăra de la abator hălci imense de carne şi le dădea în faţa geamului lui! Dacă erau şi roşii câinii ăia hrăniţi de el, atunci toată cinstea!

Specialistu' cu mine

Ceea ce am scris pe blog după meciul României cu Lituania mi-a fost cât de cât confirmat de un specialist: Ionuţ Badea! M-am întâlnit total surprinzător cu tânărul şi inteligentul antrenor al Argeşului în Carrefour la cumpărături şi, pe lângă urările de succes spuse din suflet, l-am întrebat pe Ionari şi ce părere are de meciul României. Mi-a spus din prima că după ce a văzut cum e făcută echipa, Ionuţ era sigur că vom pierde! "Piţurcă a făcut mai multe greşeli, după părerea mea: a făcut o echipă statică, nu a avut niciun mijlocaş de bandă şi e normal ca vârfurile să intre în mijloc, în căutare de mingi, aglomerând centrul atacului, iar pe Dică, jucător de geniu de ultimă pasă, l-a folosit pe un cu totul alt post. Plus improvizaţia cu Radu Ştefan...", mi-a spus Badea, care ar fi văzut o altă echipă a României, în lipsa lui Mutu şi Chivu. De asemenea, m-am bucurat că mi-a dat dreptate cu Trică şi Deac, ce trebuiau selecţionaţi neapărat, dat fiind că meciul s-a disputat la Cluj, pe stadionul CFR-ului.

PS - Felicitări familiei Badea pentru evenimentul de peste câteva luni! Soţia lui Ionuţ este însărcinată! La mai mare şi să fie sănătos/sănătoasă!

duminică, 7 septembrie 2008

"Naţionala joacă tare"... prost!

Înfrângere previzibilă aseară pentru naţionala României în faţa Lituaniei, doar scorul este surprinzător! Să pierzi cu 3-0 acasă în faţa Lituaniei te scoate definitiv din galeria echipelor importante ale Europei. Sigur, calificarea nu e pierdută, dar şi dacă nu mergem în Africa de Sud peste doi ani nu e o tragedie. La câte calificări am pierdut în ultimul timp, una în plus chiar nu contează...

De ce am zis înfrângere previzibilă? Pentru că în lipsa lui Mutu şi Chivu, România e ţară bananieră la fotbal! În Elveţia am fost solicitat să dau un interviu ziarului 24 Heures din St. Gallen, la un antrenament al echipei României. Elveţianul m-a întrebat ce părere am despre echipa României şi am spus: "Este o echipă formată din două genii (Mutu şi Chivu) şi nouă muncitori". Aşadar, dacă lipsesc geniile, se fac 11 muncitori care nu au niciun lider. Închipuiţi-vă 11 muncitori pe şantier şi maistrul şef lipsind, că e bolnav... Ce fac salahorii? Ce îi taie capu'! În primul rând îşi bagă picioarele în ea de muncă, greşesc orice fac şi la jumătatea programului au rupt-o spre casă sau spre un bar! Aşa şi cu românii aseară: au stat în teren până la 0-1 şi bara lui Dică, după care gata, s-a terminat programul!

Dar s-au făcut şi greşeli multe! În primul rând de selecţie. Păi Pitzi o fi el antrenor în momentele lui bune, dar la selecţie e varză! E ca Iordănescu, care insista cu Şoavă şi Pompiliu Stoica de înnebunisem! Acum trebuie neapărat să fie la lot Cociş, Codrea, Petre, Dorinel (bine că i-a sărit pe ăştia doi, dar îi evocă în interviuri) şi alţii. Indiferent de adversar, el îi cheamă pe aceeaşi. Nu ştie termenul de jucători în formă, de tactică... După părerea mea, jucând la Cluj, nu avea voie să nu-l cheme pe Trică! Şi Deac, dar hai să zici că Deac era la "tineret"... Apoi, ştiind că nu-i ai pe Mutu şi Chivu, de ce nu iei un jucător de viteză pe flancuri? S-a văzut că am jucat la relanti, toţi mijlocaşii erau frâne! Apoi, te apuci să faci improvizaţii de gen Ştefan Radu fundaş stânga şi Contra mijlocaş dreapta? Greşeli peste greşeli pe care un antrenor capabil le speculează imediat. Bravo portughezului.

Şi fiindcă veni vorba de greşeli: presa e şi ea vinovată pentru scandalul artificial din ziua jocului. Ce dracu' căutau ei pe urmelor fotbaliştilor plecaţi la relaxare? Presa sportivă s-a transformat în paparazzi, nu mai e etică şi deontologie deloc! Eu ca jurnalist nu am fost niciodată să-i urmăresc pe băieţi în ziua jocului ce fac. E normal să se enerveze fotbaliştii, când ei au program de relaxare... Ce mă miră e că sunt jurnalişti cu experienţă care fac scandal, ştiind foarte bine că în toată lumea fotbalistică există un regulament strict în ceea ce priveşte prezenţa presei şi acordarea interviurilor. Am simţit asta pe pielea mea la EURO, unde ziariştii erau trataţi ca nişte zei, dar nişte zei cu obligaţii! Să fie clar: presa nu avea voie să fie în preajma naţionalei, iar jucătorii nu aveau voie să dea interviuri! Regulament UEFA! Şi atunci, date fiind problemele, este că tu ca ziarist la Cluj te transformi în paparazzi? Huo! Pe de altă parte, eu cred că Lobby şi Tamaş făceau "la mişto" când le ziceau "şoarecilor", ei râdeau în momentul ăla! Dar hai să facem scandalu' cât casa, să inflamăm atmosfera la naţională. Bine, că nici cu Dragomir/Prunea/Lupescu/Kassai/Sandu nu mi-e ruşine... Ca la noi, la nimenea!

Ce să mai lungesc vorba, sunt multe de spus... Şi de ce dracu' nu se stabileşte un loc clar unde naţionala să joace şi să nu se mai plimbe aiurea prin ţară, şi de ce avem aceeaşi tactică defensivă mereu, indiferent că jucăm cu Lituania sau cu Franţa, şi de ce tot timpul subestimăm adversarul, şi de ce mai e Piţurcă selecţioner şi nu Dan Petrescu (cel mai tare antrenor la ora actuală) şi tot aşa... Ca să nu mai zic cât de penibili au devenit cei de la Antena 1 cu sloganul lor riscant şi total neinspirat: "Naţionala joacă tare". Da, tare prost!

vineri, 5 septembrie 2008

În practică la porumb!

Astăzi am fost la ţară să culeg porumbul! O să râdeţi, dar chiar am fost la porumb! N-am mai practicat această meserie de mai bine de 15 ani, dar am făcut-o azi. Şi chiar mi-a plăcut la nebunie! Incredibil, eu, cel care în urmă cu câteva luni nici nu concepeam că o să mai merg vreodată la muncile câmpului, m-am simţit extraordinar culegând porumbul! A fost o conjunctură oarecum inedită, de dimineaţă habar nu aveam că o să ajung să rup ştiuleţii, să-i încarc în târnă, apoi în roabă şi, în cele din urmă, sus în pod! La prânz am fost rugat de socri să dau o mână de ajutor şi atât de mult m-a atras încât n-am făcut nicio pauză pe soarele ăsta ucigător!

Mi-am amintit de vremurile în care mergeam cu şcoala la practică, la cules de porumb, de cartofi, la struguri, prune, mere, căpşuni sau chiar la viermi de mătase!!! M-am simţit cu 20 de ani mai tânăr, şi recunosc acum că diferenţa faţă de atunci este în primul rând că am mai multă forţă şi apoi mai multă responsabilitate. Păi ce "osteneală" ne dădeam noi când eram copii, mai ales că ţăranii care ne păzeau se purtau ca cu nişte odrasle râzgâiate? Acum sincer chiar m-am simţit extraordinar, eu şi cu Erika pe câmp, cu toate că nu ştiu dacă am să mănânc vreodată mămăligă din porumbul cules!

Am simţit pentru prima dată ce înseamnă să dispui de timpul tău liber şi să faci ce vrei cu el, asta după plecarea de la TOP (în fotografie se va vedea că nu am rupt de tot legătura cu TOP-ul :P). Păi prizonier la ziar, aşa cum am fost în ultimii 2-3 ani, nu aveam timp nici să mă duc până la ţară, dar să mai şi ajut la muncile agricole... Plus că eram stresat de problemele de la ziar, de perspective, de meciurile şi evenimentele la care nu trebuia să lipsesc, de termenele limită, de scris, de editat tot felul de tâmpenii... Rupt de această nebunie, azi nici măcar nu am simţit când a trecut timpul! Ca să nu mai spun că m-am oprit ca în copilărie să mănânc o prună, un strugure, rupte cu mâna mea din pom/vie... Asta da viaţă, şi am realizat pentru prima oară mai multe lucruri: munca pământului e sfântă şi se face cu cea mai mare responsabilitate (nu-mi vine să cred ce spun, acum două luni cred că mă împuşcam dacă gândeam aşa); sănătatea şi vigoarea oamenilor de la ţară este explicabilă când munceşti atât de mult; robia la patron îţi distruge nu numai viaţa personală, ci şi nervii şi întrerupe legăturile cu leagănul vieţii şi cu cei apropiaţi! Şi ar mai fi, dar deja m-am întins prea mult.

Abia aştept peste două săptămâni să mă duc la culesul strugurilor!

PS 1 - Am găsit în sfârşit, după zeci de ani, cea mai bună metodă de slăbit: munceşti toată ziua şi nu mănânci aproape nimic. Eventual, cui îi place, bea un pahar de vin şi se culcă!

PS 2 - Atât de mult a evoluat tehnica în ziua de azi încât aş fi putut scrie acest post de la ţară, de pe mobil! Dar erau prea multe gânduri şi m-ar fi omorât să scriu la tastatura telefonului =))

PS 3 - Pozele sunt făcute de Erika cu telefonul, iar pe mine mă scuzaţi pentru aspectul de ţăran!



joi, 4 septembrie 2008

Încă o gură de O-Zone

Am citit de dimineaţă pe unul dintre blogurile pe care intru cu mare plăcere (http://www.gosvip.ro/) că Alina Puşcău şi-a lansat videoclipul la prima sa melodie, "When You Leave - Numa Numa". Vă reamintesc că Alina este un fotomodel foarte apreciat peste Ocean, care se iubeşte acum cu un important regizor de la Hollywood, cel care i-a şi regizat videoclipul. Bravo ei, mai ales că videoclipul arată beton! Şi ea!

Melodia nu putea fi alta decât un remix la piesa celor de la O-Zone "Dragostea din tei", şi ea un label românesc ce "a spart" în America şi în toată lumea. M-am bucurat şi că remixul Alinei a fost făcut de un DJ care-mi place foarte mult, BassHunter, dar şi că melodia este una dintre cele care m-au făcut să vibrez mereu. Chiar şi acum o ascult foarte des, pentru că pe CD-ul din maşină O-Zone vine imediat după "Miruna - Nu mi-e frică de bau-bau"! Şi vă daţi seama de câte ori se ascultă melodia asta la un drum, fie el cât de scurt...

Din păcate, interpretarea Alinei este "varză", ca să folosesc un cuvânt academic! În primul rând fetitza asta nu ştie să vorbească engleza, să pronunţe ca lumea! Bine măcar că 98% dintre bărbaţi se vor uita la videoclip, care e BETON (luaţi şi Playboy-ul din luna asta :D)! Oricum, tot e mai mişto decât alte remixuri ale piesei, pe care le-am ascultat de-a lungul anilor: Haiducii, Bloodhound Gang, cele chinezeşti şi japoneze, iar acum aud că inclusiv Rihanna n-are ce face şi cântă celebrul "Ma-i-a-hii" alături de T.I.! În stilul ăsta "Dragostea din Tei" ajunge cel mai remixat hit din istoria omenirii! Bravo lui Dan Bălan, că ştie să stoarcă bani de la toţi! Oricum, varianta oficială nu va putea fi niciodată întrecută de copii! Pentru exemplificare, ia vedeti aici:
http://www.youtube.com/watch?v=QBYxCFCk3GQ

Golan... ce vremuri...

Să nu vă supăraţi că v-am zis "golanilor" în sondaj! Recunosc, o vreme nici mie nu mi-a plăcut cuvântul, pentru că aveam tot timpul imaginea muntelui acela din Israel, o ţară care mă lasă rece, să nu zic ceva rău... Plus că alăturam sensul cuvântului cu şmecheria, libertinismul şi nesimţirea tinerilor. Dar mi-am schimbat pe vremuri concepţia, mai ales după ce Iliescu i-a făcut pe studenţi "golani", în vremurile tulburi ale primilor ani de după Revoluţie.

Însă, total paralel cu ce am scris mai sus, înţelesul cuvântului "golan" este cu totul altul, folosit mai jos, în sondaj! Totdeauna mi-a plăcut să reţin şi să folosesc replici remarcabile din filme! Asta e una, dar recunosc că habar n-am din ce film mai e... "Missed me, you punks?", ce s-ar traduce cu "Mi-aţi simţit lipsa, golanilor?" e una dintre replicile geniale care-mi plac la nebunie. Alta e chiar motto al acestui blog... Poate ştie careva dintre voi de unde e... A, mai e una care-mi place la blană! E din Cartea Junglei şi de fiecare dată când o aud (şi credeţi-mă că o aud foarte des, pentru că Erikăi îi place filmul foarte mult) mă tăvălesc pe jos de râs! Baloo află de la Baghera că Mowgli trebuie dus în satul oamenilor, şi încearcă să se opună: "În satul oamenilor? Nu! O să-l distrugă! O să facă om din el"! Ha, ha, ha... Cred că şi lui Badea i-ar plăcea replica asta!

Aşadar, nu vă supăraţi că v-am făcut golani şi votaţi!

miercuri, 3 septembrie 2008

Mi-am făcut blog!

Da dragii mei, m-am chinuit o juma' de zi să lansez acest blog! E o idee a mea mai veche, pe care abia acum am pus-o în practică. Mi-am dorit de foarte mult timp să îmi fac blog nu pentru că este o fitză, pentru că au blog foarte multe vedete, ci pentru că sunt multe lucruri nespuse în ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi a noastră. Imaginaţi-vă o zi obişnuită, în care mergeţi pe stradă şi vedeţi ceva inedit... Aţi vrea să împărtăşiţi momentul cu cineva, dar nu aveţi cu cine... Ei bine, cel mai bun mod este să faci un jurnal (aproape) zilnic, numit blog, şi să îţi verşi off-urile acolo. Oamenii te vor citi şi îţi vor spune părerea lor. Aşa văd eu comunicarea viitorului.

Recunosc, îmi place foarte tare cum gândeşte Mircea Badea! Nu sunt de acord şi cu simpatiile şi antipatiile lui politice, dar în rest sunt pe lungimea lui de undă. Mă afectează prostia oamenilor, minciuna şi urăsc făţărnicia oamenilor. Numai că nu sunt Mircea Badea şi nu am o emisiune a mea în care să spun seară de seară ce mă deranjează în Pitesti şi în România... Dar sunt destule lucruri care trebuie spuse şi comentate, şi vreau ca ele să nu mai treacă pe lângă noi "nebârfite"!

Cel mai mult am suferit în ultimul timp că nu am putut să împărtăşesc cu cineva experienţa mea austro-elveţiană de la EURO 2008... Dacă aş fi avut acest blog în urmă cu 2-3 luni, v-aş fi dat noutăţi de la cel mai tare turneu final de fotbal al mileniului! Că şi-aşa ex-patronu' nu a fost interesat de EURO... Dar promit să revin ori de câte ori mi-aduc aminte de ceva şi se leagă cu subiectul abordat.

Sper să vă conving prin ceea ce scriu aici că merită să reveniţi din când în când, măcar pentru a afla ce mai fac...