Faceți căutări pe acest blog

luni, 24 octombrie 2016

Valea Mută - în sfârşit, un film românesc normal

Se poate spune că sunt un hater al cinematografiei româneşti. Urăsc filmele româneşti pentru simplul motiv că sunt tembele, au scenarii idioate, idei preconcepute (comunism, ciorbă, urlete şi violență gratuite, securitate, mizerii, scârboşenii şi înjurături) şi calitate a sunetului şi a imaginii execrabilă. Nu de puține ori am spus că nu mă mai uit niciodată la filme româneşti.

Şi totuşi, am aşteptat cu nerăbdare primul episod din Valea Mută, de pe HBO. Cu toate că şi HBO-ul m-a dezamăgit crunt cu ultimele două producții, Aferim şi Umbre... Am văzut în trailer că e "altceva". Ei bine, l-am vizionat! Primul episod.

E, într-adevăr, altceva. Comparativ cu toate epavele de filme premiate (oare cum, Doamne Dumnezeule?) la Cannes, aş putea spune că e o capodoperă! Dar să ne păstrăm simțul răspunderii şi să zicem că e doar un film normal, un film bun.

Este un serial realizat după o poveste polițistă. Dintotdeauna am spus că şansa filmului românesc o reprezintă autorii de romane. În toată această perioadă de rahaturi de filme s-au scris nenumărate cărți bune, de ficțiune, în România. Niciun regizor nu a avut curajul să ecranizeze o carte bună, a preferat să lucreze pe baza unui scenariu scris de vreun lunatic cu pile la Centrul Național al Cinematografiei. Ăsta este trendul şi la Hollywood: se ia un bestseller sau pur şi simplu o carte bună şi se transformă în film!

Acesta este o poveste polițistă, de actualitate. Doi tineri asistă fără să vrea la uciderea a patru țigani. Se sperie și fug în pădure, unde sunt urmăriți de criminal. Ca o paranteză, criminalul acesta a acționat în legitimă apărare, el trebuind să fie victima celor patru țigani. Adolescenții se hotărăsc să nu spună nimănui ce li s-a întâmplat, dar povestea îi prinde din spate și acțiunea se strânge în jurul lor, făcându-le viața un calvar.

Începe oarecum nu pe gustul meu, cu o scenă de sex gay și cu niște înjurături, dar filmul devine interesant pe parcurs. În plus, mi-a plăcut că exact la ultima scenă se petrece ceva care te face să trântești telecomanda de nervi că s-a terminat serialul! Reacția mea a fost "Fuck me!", atât de neașteptată a fost scena. Un mare bravo aici!

Ca personaje, ele sunt foarte reale și se comportă normal. Avem un procuror de caz, doi adolescenți, părinții lor, "criminalul", o gașcă de țigani ce face trafic de droguri, adică ceva credibil, nu ca în alte filme românești. În plus, îmi place că aproape pe fiecare personaj în parte se poate deschide o pistă interesantă, astfel că serialul poate veni și cu sezonul 2 dacă se vrea.

Concluzie: Valea Mută a debutat bine și, ca hater al filmelor românești, pe mine m-a prins. Sunt entuziasmat doar pentru că în sfârșit văd normalitate în filmul românesc, în rest este o producție bună, care și-ar putea face locul și în programul HBO de peste Ocean.

Niciun comentariu: