Cafea moca

Din ciclul "Aventurile mele în Kaufland", azi de dimineaţă am mai păţit una, de data asta k lumea. Am trecut să cumpăr pâine şi o cafea, ca să mă duc dracu' acasă să mă trezesc, că pe Erika mai mult instinctul a dus-o la grădiniţă. Aveam la mine un bon valoric, aşa că mi-am calculat la fix valoarea cumpărăturii, bineînţeles cu o marjă de eroare. Ajuns aici, o domnişorică deloc rea îmi calculează şi zice:
- Ce vă mai dau de rest?
- Daţi-mi ce vreţi dumneavoastră, îi zic eu.
- Vă dau două ness-uri?
- Da, sec, răspund eu, că nu eram în glume, deşi acum dacă stau să mă gândesc, faza ar fi meritat nişte remarci mai mişto.
Tipa le marchează şi îmi zice:
- Mai daţi-mi 12 bani (adică 1.200 de lei vechi).
De obicei umblu cu mărunt prin buzunare, dar nu şi la ora aia, aşa că scot o hârtie mare, la vederea căreia gagicuţa se sperie, mă întreabă dacă n-am totuşi 10 bani, şi apoi într-un final:
- Nu mai anulez bonul pentru 12 bani, că mă ceartă şefa. Lăsaţi că am dat eu cafeaua de data asta...

E? Nu e mişto? Să primeşti o cafea de la o puştoaică? Se mai înscrie cineva?