Canguru'

Am văzut zilele trecute pe HBO ultimul film al sud-africancei Charlize Theron, The Burning Plain (Departe de câmpia în flăcări) . Uluitor, speechless! O dramă incredibilă!

După disputarea primelor patru meciuri din cadrul optimilor de finală ale Campionatului Mondial, acest turneu final îşi conturează primele concluzii. Mai sunt de jucat încă 12 partide (patru din optimi, patru din sferturi, două semifinale şi două finale), dar la ce mă pot opri acum este arbitrajul. Despre cele opt meciuri voi vorbi poimâine, atunci când vom ştii toate echipele calificate în sferturi. Este incredibil cât de închistată în tradiţionalism şi prostie este FIFA! Arbitrajele la acest Mondial au fost în general bune, s-au făcut extrem de puţine greşeli, dar acestea au fost foooarte mari. De exemplu, neacordarea golului perfect valabil al americanilor în meciul cu Slovenia, la scorul de 2-2, golul lui Luis Fabiano din meciul cu Coasta de Fildeş, realizat după două henţuri în aceeaşi fază (!!!) şi cele mai recente exemple, de ieri: neacordarea golului Angliei în meciul cu Germania, la scorul de 1-2, după ce mingea şutată de Lampard a depăşit linia porţii şi ofsaidul clar la prim...

Am revăzut aseară pe OTV scenele incredibile din campania electorală, atunci când Geoană ţopăia de bucurie crezând că e noul preşedinte al ţării. De data asta, protagonistul un pic penibil a fost Dan Diaconescu, eliberat după 100 de ore de arest preventiv. Ieşit în uralele admiratorilor săi, DDD a anunţat că îşi face partid şi candidează la alegerile prezidenţiale, însă odată ajuns în studioul OTV, deja se vedea noul preşedinte! Mai avea puţin şi striga şi celebrul "OTV, dragostea mea!". Acum, sincer, mă bucur că a ieşit din puşcărie! Nimeni, în afară de criminalii, violatorii şi alkţi tipi dubioşi şi violenţi, nu ar trebui judecat după gratii. De-aia există prezumţia de nevinovăţie, nu se ştie dacă o persoană e vinovată decât după ce s-a dat verdictul final, şi poate nici atunci... Cu atât mai mult Dan Diaconescu, despre care primarul şantajat a declarat clar că nu a vorbit niciodată cu el. Deci dacă nu au vorbit, atunci cum putea DDD să şantajeze? Prin intermediul lui Doru ...

Ok, s-a terminat faza grupelor, deci se pot trage nişte concluzii, pe care am să le înşir la liniuţă, ca să fie uşor citibile. - Italia, o cizmă! - Dacă la francezi mă aşteptam şi mă bucur că au ieşit din joc, la italieni nu mă aşteptam. Nu am fost niciodată un fan al fotbalului italian, fiindcă nu are ce să-mi placă acolo. Ei nu joacă fotbal, sportul lor naţional e anti-fotbalul. Dar nici nu pot spune că i-am urât sau le-am ţinut "zbârca"... Păcat că au părăsit campionatul pe uşa din dos. Sunt mai multe cauze, nu le ştiu, dar faţă de echipa foarte bună din urmă cu patru ani au pierdut nişte jucători importanţi: Totti, Toni, Buffon, Inzaghi, Del Piero... Nu sunt chiar aşa uşor de înlocuit aceşti titani. - Olanda, în grafic - Da, aşa cum am spus la început, favoritele mele de suflet sunt Olanda şi Portugalia. "Portocalele mecanice" chiar au fost mecanice, n-au mai lăsat la voia întâmplării ultimul meci, aşa cum a făcut Van Basten la EURO. El a vrut să odihnească titu...

Am văzut aseară, la Mondial, şi partea urâtă a fotbalului. Era de aşteptat să apară, fiindcă înainte de toate interesul fiecăruia contează. Iar când acesta este calificarea în optimile de finală ale Campionatului Mondial de fotbal, atunci e de înţeles. Nu şi de aprobat, dar asta e altă discuţie. Partida dintre Germania şi Ghana s-a jucat până prin minutul 60. Nemţii au deschis scorul şi, la 0-0 cât era în partea cealaltă, între Australia şi Serbia, ambele erau calificate. Panzerele au continuat să atace, dorind să-şi asigure victoria cu încă un gol, dar africanii au redus motoarele, deşi un simplu gol al sârbilor îi scotea din joc. Apoi s-a anunţat pe stadion că Australia a dat gol, iar peste vreo 3 minute, cangurii au dublat avantajul. Ei bine, din acest moment s-a terminat meciul dintre Germania şi Ghana. Toată lumea s-a apucat să facă calcule (scuze pentru cacofonie). Nimeni nu mai credea că Serbia e capabilă să înscrie în ultimul sfert de oră trei goluri, dar nici că Australia mai ...

Mi-am reîncărcat săptămâna trecută cartela la Vodafone şi m-am ales, fără să solicit aşa ceva, cu serviciul MAXIMA pentru o săptămână, gratuit. Adică, tot ce trebuia să fac eu era să citesc câte o maximă celebră pe zi, pe care mi-o trimiteau cei de la VDF pe sms. Hmm, ciudat, dar până la urmă interesant. Iată-le, vi le împărtăşesc şi vouă, poate vă vine ideea să vă abonaţi la MAXIMA, am înţeles că serviciul costă 0,5 euro pe lună. - "Ai grijă să obţii ce îţi doreşti în viaţă sau vei fi obligat să te mulţumeşti cu ce primeşti" - George B. Shaw - "Poate că pentru lume eşti o singură persoană, dar pentru o anumită persoană eşti întreaga lume" - Gabriel Garcia Marquez - "Nu am dat greş niciodată! Pur şi simplu am descoperit 10.000 de idei care nu funcţionează" - Thomas Edison - "Cel care zâmbeşte atunci când lucrurile iau o întorsătură proastă s-a gândit deja pe cine să dea vina" - Robert Bloch - "Nimeni nu este de neînlocuit, dar uneori est...

E cam ciudat să mă apuc, după o săptămână şi jumătate, să scriu un jurnal al Campionatului Mondial, dar nici nu vreau să-mi transform blogul într-unul de fotbal. Aşa că pentru prietenii mei microbişti am să scriu din când în când părerile mele despre Mondial. Ieri s-a încheiat etapa a doua a partidelor din grupe şi de azi încep emoţiile, fiindcă de acum încolo echipele vor juca cu sabia deasupra capului. Ca o părere personală, sunt extrem de mulţumit că una dintre cele două echipe (singurele) care şi-au asigurat matematic calificarea în faza optimilor e Olanda. Alături de ea e Brazilia, despre care scrisesem în previziunile mele că nici nu va trece de grupe. OK, m-am înşelat, dar continui să cred că Brazilia nu va atinge semifinalele, poate nici chiar sferturile. Să vedem... Şi mai sunt fericit că Argentina şi Portugalia au practicat un joc superb, conform aşteptărilor. Înainte de a începe analiza pe grupe, să atrag atenţia că prea mulţi s-au grăbit să cânte prohodul Italiei, Angliei ş...

Am văzut la ştiri că jucătorul din Liga I pe care-l admiram cel mai tare, Mihai Răduţ, s-a transferat la Steaua, deşi eu îl doream cu ardoare la Dinamo. E, asta e viaţa, omu' a ales cu sufletul. A declarat că e stelist, aşa că nu putea să meargă la rivala de moarte. Însă a făcut o greşeală capitală, aşa cum fac toţi fotbaliştii fără cap: declară pupând stema noii echipe că "Sunt stelist de mic"! Ce prostie mai mare să faci asta nu există! Aşa a făcut şi Dodel Tănase şi asta nu i-a atras simpatia fanilor, fiindcă o simplă declaraţie de dragoste nu e de ajuns. Degeaba spui că iubeşti Steaua de mic, dacă randamentul tău e mai bun în cluburi, decât pe teren. Fanii nu vor ierta asta şi vor taxa întotdeauna prestaţiile cu fluierături. Apoi, cine ştie, poate te accidentezi, poate nu te adaptezi, iar clubul va fi nevoit să te dea la altă echipă sau să te vândă, Cum mai poţi tu, Răduţ sau Tănase, juca cu această etichetă de "stelist" pusă? Trebuie să fii tâmpit să declar...

Citeam deunăzi că România a devenit buricul lumii în ceea ce priveşte hit-urile momentului. Nu ştiu de unde le scoate Moga ăsta, dar melodiile lui sunt criminale. Eu unulş sunt înnebunit după ultimul megahit al celor de la Radio Killer, cu Smiley în prim-plan. Mi se pare cea mai tare melodie din această perioadă, a Campionatului Mondial!

Yeap, am intrat şi eu în jocul ăsta prostesc al presei. Dodel nu se dezminte şi, în ciuda declaraţiilor hotărâte din ziare şi a garanţiilor oferite suporterilor şi patronului, tot cu pierde vară de "bombă sexy" e. Observaţi, da?, că am pus în ghilimele. Astă seară au văzut meciul Braziliei împreună, pe o terasă din Piteşti. Of-of, măi-măi!

Luaţi-l ca banc dacă vreţi, e o chestie adevărată care a avut loc atunci când m-am dat şi eu cocoş... Două fetiţe la vreo şase ani jumate, prietene, se jucau în parc. La un moment dat, una dintre ele vine aproape plângând la o băncuţă: - Tati, doi băieţi ne împing şi ne fac proaste! Plictisit şi întrerupt de pe Facebook, acesta se ridică şi, nedorind să se bage în micuţul incident dintre copii, se hotărăşte totuşi să-i urecheze verbal pe agresori. - Bă, ce aveţi cu fetele? Vedeţi lacul ăla? Poate vreţi să înotaţi cu peştii! - Nenea, nu vrem, că acolo sunt păianjeni! PS - Nu mă mai consolaţi după Germania - Australia 4-0, fiindcă eu sunt un cangur european, cu simpatii sud-americane.

E şi ultimul film la care mai merg fără a consulta în prealabil un sinopsis... I-am promis Erikăi de o săptămână că sâmbătă mergem la film, la Toy Story 3. Din păcate, CinemaCity nu l-a inclus în program, deşi premiera a avut loc vineri. Aşa că, în locul jucăriilor am ales, cu unanimitate de voturi, "Ultimul cântec", cu draga de Miley Cyrus. Din ce ştiam eu, Miley era o adolescentă ciufută care vine în vacanţa de vară la tatăl ei, fără niciun chef, mai mult obligată. Inima ei rece de new-yorkeză e pusă pe jar de Will, un tânăr frumos, deştept, romantic, bogat şi idealist, care o ajută să-şi recapete plăcerea de a cânta, plăcere pierdută odată cu divorţul părinţilor. Bănuiam că e un film de dragoste, şi am mers la el doar pentru Miley, dar de fapt e o dramă dură! Pentru că, de la jumătatea filmului, povestea îşi schimbă registrul, devenind tragică! Tatăl lui Ronnie (Miley) intră în metastază la cancerul pulmonar de care suferea, iar fata decide să-şi schimbe radical viaţa şi a...

Gata, aşteptarea a luat sfârşit: Campionatul Mondial a început! Cu o mare surpriză! Nu, egalul dintre Africa de Sud şi Mexic (1-1) nu poate fi considerat o surpriză, ci revelaţia pe care am avut-o: l-am revăzut pe simpaticul jucător mexican Giovani. Nu mai ştiam de mult nimic despre el, şi mi-am dat seama şi de ce: a început să fie cunoscut în fotbalul mare cu numele de Dos Santos, aşa cum de fapt a fost numit continuu şi de comentatorii Televiziunii Române. L-am cunoscut pe Giovani Dos Santos în toamna anului 2007, atunci când am fost prima dată la Barcelona. Am dat mâna cu el şi i-am refuzat autograful, cretin ce sunt, pe vremea aceea el nefiind deloc cunoscut! După ce am făcut turul stadionului Nou Camp, mă pregăteam să intru în magazinul oficial, când un zvon a creat panică printre vizitatori: jucătorii lui Rijkaard ieşeau de la antrenament. Din păcate, nu au fost prea mulţi, deoarece am nimerit în perioada în care toate vedetele Barçei erau plecate la loturile lor naţionale. Iar c...

Dont't try this at home! Sau hai, măcar o dată merită... În seara asta aveam chef de o cană cu vin fiert, m-am gândit la ea toată ziua. Când să-mi pregătesc, am descoperit că nu mai am scorțișoară, eu fiind un mare devorator de scorțișoară: în cafea, în vin, în ceai, în orez cu lapte... Fiindcă nu mai aveam niciun chef să ies, eram pe punctul de a renunța, când mi-am adus aminte că am în casă Cini Minis. Și ce credeți că am făcut? Am pus cerealele cu scorțișoară într-un castron, după care am turnat vin fiert! Nu e extraordinar la gust, e extraordinar de hazliu, cum beau eu vin ca vikingii, din castron! Îmmm, și cerealele au gust ciudat...

Fraţilor, am intrat pe ultima sută de metri înainte de debutul Campionatului Mondial de fotbal, din Africa de Sud, evenimentul sportiv nr. 1 al anului în opinia mea. Este al optulea turneu final pe care-l văd LIVE, deocamdată niciunul pe viu, dar nu e niciodată prea târziu... Povestea frumoasă a început în 1986, atunci când am văzut victoria Argentinei prin vecini, la cei care prindeau cel mai bine bulgarii. Îi vedeam şi eu acasă, dar cam cu purici, aşa că am colindat împreună cu tata casele din blocurile alăturate, până am ajuns la nişte persoane pe care nu le văzusem niciodată! A urmat emoţionanta Coppa del Mondo din '90, apoi superba reprezentaţie a Generaţiei de Aur din SUA 1994, mica dezamăgire din Franţa 1998 şi turneul din îndepărtata Asie, din 2002, cu nişte brazilieni superbi şi nişte turci incredibili! Iar ultima finală, cea din 2006, urmărită din holul hotelului Majestic, de la Mamaia, alături de italieni şi nemţi, este poate cea mai frumoasă amintire legată de ultimele ...

Ieri am avut un puseu de nostalgie, când am dat nas în nas cu cel care mi-a spus pentru prima oară "cangure". De fapt, el îmi spunea "canguriene", exact aşa cum m-a numit şi ieri. Din păcate, amândoi eram pe fugă, altfel i-aş fi explicat cum a ajuns porecla lui, emblema mea!

Aoleu, scuze, mai era o întrebare: 4. Ce actori sau personaje îți plac? - Păi dacă până acum ne-am jucat, acu' începe treaba serioasă! La bărbați îmi place foarte mult acum Gerard Butler, dar my favorite one e Brad Pitt. Mai îmi plac mult Leonardo DiCaprio, Will Smith, Ethan Hawke, Keanu Reeves și fostul soț al lui Jennifer Lopez, am un lapsus. Din generația veche nu ai cum să nu-i admiri pe Robert De Niro, Al Pacino, Jack Nicholson, Pierce Brosnan, Harrison Ford, Sean Connery sau Anthony Hopkins. În ceea ce le privește pe femei, admirația mea se împarte în trei decade distincte, favorizate de perioadele mele de maturizare. Prima ar fi cea a frumuseții și naivității adolescentine, unde intră Cameron Diaz, Jennifer Aniston, Gwyneth Paltrow sau Meg Ryan. A doua, a senzualității supreme, o are cap de listă pe cea mai tare femeie EVER, Angelina Jolie, favorita mea, of course. Mi-a plăcut enorm de ea în Wanted, ce femeie! Foarte senzuale mi se par Sharon Stone și Halle Berry, plus franț...

Am primit de la Anca o leapșă cu subiectul meu preferat: filmele. OK, OK, exagerez, subiectul meu preferat e fotbalul, dar dacă nimeni nu-mi dă o leapșă legată de fotbal... A, uite o idee bună, să inventez eu una! Sunt un mare fan al filmelor, e și normal, doar sunt generația vremurilor nebune ale cinematografiei! Ce altceva putea să iasă din mine, după ce mi-am petrecut zile întregi la cozile caselor de bilete? A, da, bișnițar... Poate era mai bine! Acum, introducerea fiind făcută, declar deschisă leapșa: 1. Tu în ce poveste crezi? - Cred în toate poveștile pentru copii, în basmele minunate ce ne-au înseninat copilăria! Retrăiesc clipe magige acum, când mă uit împreună cu Erika la reeditările după 25 de ani ale senzaționalelor povești Disney: Frumoasa din pădurea adormită, Albă ca zăpada, Frumoasa și bestia, Peter Pan, 101 dalmațieni, Pisicile aristocrate, Doamna și vagabondul și multe altele. 2. Ce film vechi te face să simți furnici și fluturi pe tot corpul? - Vacanță la Roma! De a...

Idioții de la TVR Craiova au inclus Piteștiul și județul Argeș pe harta Olteniei! Cretinii ăia care lucrează la, culmea, postul public de televiziune susținut financiar de către noi, au reinventat ei geografia, au reîmpărțit ei provinciile istorice după bunul plac! Cum e posibil să fim umiliți în asemenea hal? Mă mir că nu au trecut Tg. Mureșul pe harta Ungariei, Botoșaniul pe cea a Ucrainei și Timișoara pe cea a Serbiei. Să nu mi se spună mie explicația tâmpă că Piteștiul e în partea nu știu care a râului Olt, că atunci putem generaliza și cu alte orașe mari. Să fie clar, Piteștiul e în Muntenia! Abia acum îmi dau seama de ce, atunci când mergeam în toată țara cu fotbalul, ni se spunea "olteni"! Pentru că niște handicapați mintal fac educație la televizor!

Să fie clar, îmi iubesc oraşul foarte tare, îmi plac la nebunie Centrul, Piaţa roşie, fântâna de un milion de euro, nocturna de la stadion de 60 de miliarde, aparatele de fitness din parcuri şi, în general, îmi plac toate investiţiile scumpe făcute pe timpul mandatului lui Pendiuc! Asta, spre disperarea detractorilor primarului, care ar fi vrut acum un Piteşti ca-n anii '89, dar cu 100 de blocuri sociale în plus, care ar fi fost ocupate, oricum, în proporţie de 90% de ţigani. Şi totuşi e un aspect care mă deranjează foarte tare: aerul de sorcovă! Încă o dată m-am convins de faptul că oraşul ăsta nu a avut niciodată după Revoluţie un arhitect şef, ca să nu zic un serviciu de urbanism... De când s-a început termoizolarea blocurilor, Piteştiul parcă este un imens papagal. Blocurile sunt vopsite în toate culorile şi combinaţiile posibile! Am văzut chiar trei culori diferite pe un singur bloc, incredibil! Fiecare echipă de construcţii colorează după cum o taie capul, fără să se consulte...