Canguru'

GE-NI-AL !!! Mulţumesc Radu şi felicitări Divertişilor!

S-a încheiat sondajul şi mă bucur că prietenii deja mă cunosc. La întrebarea: "Ce fel de câine credeţi că sunt?" , 100% dintre răspunsuri au fost: "Până la moarte" . Pentru cine nu ştie, ăsta e sloganul suporterilor dinamovişti...

Asta o să fie replica mea adresată celor care se mai miră "Vaaai, cât ai slăbit! Eşti bolnav?" . Mi s-a întâmplat de câteva ori să mă întâlnesc cu oameni pe care nu i-am mai văzut de cel puţin o jumătate de an şi care se uită cruciş că am dat câteva kile jos. Sigur, mă uit în oglindă şi văd şi eu că m-am mai tras la faţă, dar în rest am un tonus muscular formidabil, pe care nu cred că l-am avut în viaţa mea! Lumea nu mai ştie să facă deloc complimente? Sunt sigur că uimirea lor va fi mai mare când vor auzi "boala" de care sufăr!

În week-end am dat gata două cărţi, pentru că pe căldurile astea, în afară de plajă şi citit nu prea ai ce face. Iar dacă le şi combini, e şi mai mişto. E vorba de Testamentul, de John Grisham şi Antigona, de Sofocle. Total diferite... Despre prima nu prea am ce spune, decât că autorul a dezvoltat o idee bună pe vreo 450 de pagini, deşi putea să salveze pădurea şi să o comprime la maxim 100... Asta pentru că am intuit de la început deznodământul poveştii, iar schimbarea radicală petrecută în penultima pagină a fost, cred, mai degrabă ideea editorului, decât a autorului, pentru a-l lăsa mască pe cititor. Dar nu prea mai era nevoie, era deja târziu... În câteva cuvinte, miliardarul american Troy Phelan e pe moarte şi îşi scrie testamentul. Cei şase copii şi fostele trei neveste de-abia aşteaptă să scape de datorii cu cele 11 miliarde de dolari care urmează să le vină, numai că Troy le-o trage original şi lasă întreaga avere unei fete din flori, acum în vârstă de 42 de ani, despre care n...

Deocamdată mâncăm carne, tocăniţe, supe, fructe sau salate, dar nu peste mult timp vom ajunge să îngurgităm nişte paste concentrate cu tot aportul nutriţional, sucuri puternic vitaminizate sau batoane care fac cât o masă. Cam cum am văzut în Arabella, acum vreo 25 de ani. Mi-am dat seama de asta după o discuţie cu un prieten, când am realizat că ieri am mâncat ţinând cont în primul rând de Omega 3, carbohidraţi, fibre şi antioxidanţi pentru anihilarea radicalilor liberi. Poftă bună!

Azi de dimineaţă am supărat un fan al echipei FC Argeş. Unul dintr-ăia vechi, de pe vremea lui Dobrin. M-am dus în Trivale, să alerg, îmbrăcat cu un tricou al lui Dinamo, cel de campioni, din 2007. După jogging, m-am oprit la fitness, pentru abdomene. Acolo era un bătrânel, care s-a uitat urât la câinii roşii şi mi-a zis: "Tricoul lui Dobrin de ce nu l-ai luat?". I-am zis: "Tricoul lui Dobrin nu ştie să transpire". Omu' s-a supărat, că cică nu mai apreciem valorile, dar eu am vrut să fac un compliment!

Asta auzi, fără oprire, dacă treci prin piaţa Ceair! Parcă şi zgomotul vuvuzelelor era mai plăcut... Ţigări, ţigări, ţigări, ţigări, ţigări, ţigări... Te înnebunesc! Şi nu numai un ţigan, ţigan, ţigan, ţigan, ci toţi fac aşa. Îţi vine să iei doar ca să scapi de gura lor, chit că eşti nefumător! Vlădescule, dă-le cartonaşul roşu pentru sfidare, tragere de timp, faulturi repetate ale bugetului statului şi transferuri ilegale de marfă! Săracii comisari ai Gărzii, ce greu le-o fi să îi găsească pe evazionişti