Jurnal Mondial (7)
Germania - locul 3, Uruguay pe 4, Paul - clarvăzător mondial! Meci super-mişto, ca aproape fiecare finală mică, în care combatantele joacă cel mai frumos fotbal pe care-l ştiu, asta după ce au scăpat de emoţiile şi încrâncenarea meciurilor eliminatorii de la Campionatul Mondial. Forlan, din nou uluitor, nemţii, o maşină de fotbal, Suarez, al meu fluierat la fiecare atingere de balon, probabil pentru că a contribuit la eliminarea Ghanei... Per total, o seară agreabilă, penultima de la acest turneu final, care a trecut aşa de repede...
Acum ne pregătim pentru marea finală. Toată lumea mă întreabă cu cine o să ţin, ştiind simpatiile mele pentru ambele formaţii. Voi fi neutru, dar trebuie să recunosc că, la final, mă voi bucura mai mult pentru victoria Olandei, decât aş face-o pentru Spania. Până la finala de diseară, am să vă ofer echipa Campionatului, văzută de mine, dar şi jucătorul turneului. Nu ştiu dacă FIFA a anunţat oficial echipa Mondialului, nu am mai monitorizat ziarele, dar nu ar trebui să fie prea diferită de a mea:
Casillas (SPANIA) - Van der Wiel (OLANDA), Puyol (SPANIA), Friedrich (GERMANIA), Coentrao (PORTUGALIA) - Robben (OLANDA), Schweinsteiger (GERMANIA), Forlan (URUGUAY), Sneijder (OLANDA) - Muller (GERMANIA), D. Villa (SPANIA).
Acum, câteva explicaţii pentru alegerile mele:
Pentru postul de portar, Casillas a avut de câştigat fiindcă a apărat penalty-ul acela important din meciul cu Paraguay şi a dat încredere echipei mereu. A primit puţine goluri şi e deja un nume consacrat. Mi-au mai plăcut în mod deosebit Neuer (Germania), o adevărată surpriză, nici nu auzisem de el, dar şi uruguaianul Muslera, asta până ce a greşit la două dintre cele trei goluri primite în finala mică.
La fundaşi dreapta l-am preferat pe jucătorul Ajaxului în dauna lui Sergio Ramos, ambii au avut un turneu bun. Dar deh, Ajax e mai tare decât Real, cel puţin sentimental... Şi mi-a mai plăcut Maicon, trebuie să recunosc, deşi până acum îmi era tare antipatic acest brazilian. E bun, ce să mai...
Fundaşii centrali au greşit mult, foarte mult, aşa că nu am reţinut prea multe nume. În afara celor doi, trimişi în echipă, a mai impresionat brazilianul Lucio. El mereu e cu un cap peste toţi.
Poate surprinde puţin alegerea fundaşului stânga, portughezul Coentrao. Adică de ce unul, care nici nu a depăşit faza optimilor? Ei bine, pentru că va fi un mare nume în fotbalul mondial, e tânăr şi de mare, mare viitor. Mi-a plăcut puştanul, l-a eclipsat pe marele şi absentul Cristiano Ronaldo. Îi mai reţinusem pe Heintze (Argentina) şi Van Bronckhorst (Olanda).
Trecem la mijlocaşi. Din ce am văzut, la acest turneu final antrenorii naţionalelor tari au preferat un sistem de joc cu doi închizători şi doi mijlocaşi ofensivi, în timp ce în atac s-a mizat pe un singur atacant de careu. Adică 4-2-3-1. Chiar şi Spania lui Del Bosque a surprins, preferând sistemul ăsta. Eu, însă merg pe un sistem mai omenesc, 4-4-2, e adevărat că foarte ofensiv. Nu ştiu dacă ar exista antrenor în lume care să rişte să joace aşa...
Mijlocaş dreapta: hmm Robben şi vreo trei locuri libere după el...
Mijlocaş de acoperire: Neamţul a rupt tot, dar puteau fi în echipă, alături de el, dacă preferam sistemul de joc al acestui turneu final Xabi Alonso (Spania) şi Mascherano (Argentina).
Pentru postul de mijlocaş central am riscat puţin să fiu criticat. L-am ales pe Forlan, pentru că el a distribuit enorm de multe baloane, a fost pentru Uruguay nu numai marcatorul perfect, ci şi mintea de la centrul terenului. Nu pot să spun însă că nu mi-a plăcut şi Ozil (Germania) sau Xavi (Spania).
Mijlocaş stânga: Sneijder! Ceva-ceva a mişcat şi Robinho (Brazilia), dar nu la nivelul ăsta...
Atacanţii au punctat cel mai mult la nivelul artistic. I-am ales pe Villa şi Muller, dar foarte bine puteau intra în echipă şi Klose (Germania), Suarez (Uruguay), Tevez (Argentina) sau Gyan (Ghana).
Cam asta despre echipa turneului. În ceea ce priveşte jucătorul Mondialului, aş fi aşteptat să văd şi marea finală, din seara asta, pentru că oscilez încă între Carles Puyol (Spania) şi Arjen Robben (Olanda). Puyol a fost imperial tot turneul, a jucat cu o încrâncenare incredibilă şi, atenţie, vine după vreo 80 de meciuri în tot anul, în toate competiţiile! Golul cu care a calificat Spania în finală, cel marcat în meciul cu Germania, nu a contat prea mult pentru formarea opiniei mele, mă gândisem la el dinainte. În schimb, Robben se vede că e mare, mare fotbalist. Nu a jucat în primele două partide din grupă, a intrat decât vreo 30 de minute în al treilea, dar din faza optimilor a impresionat. Rău! E cel mai bun de la acest turneu final!
Un singur lucru e cert. În acest clasament al celor mai buni jucători de la Mondial, pe locul 3 al podiumului e Diego Forlan. Mare fotbalist şi el!
Ok, cam asta a fost, cu clasamentele. Ne vedem mâine, pentru un ultim comentariu cu impresiile despre finală.
Acum ne pregătim pentru marea finală. Toată lumea mă întreabă cu cine o să ţin, ştiind simpatiile mele pentru ambele formaţii. Voi fi neutru, dar trebuie să recunosc că, la final, mă voi bucura mai mult pentru victoria Olandei, decât aş face-o pentru Spania. Până la finala de diseară, am să vă ofer echipa Campionatului, văzută de mine, dar şi jucătorul turneului. Nu ştiu dacă FIFA a anunţat oficial echipa Mondialului, nu am mai monitorizat ziarele, dar nu ar trebui să fie prea diferită de a mea:
Casillas (SPANIA) - Van der Wiel (OLANDA), Puyol (SPANIA), Friedrich (GERMANIA), Coentrao (PORTUGALIA) - Robben (OLANDA), Schweinsteiger (GERMANIA), Forlan (URUGUAY), Sneijder (OLANDA) - Muller (GERMANIA), D. Villa (SPANIA).
Acum, câteva explicaţii pentru alegerile mele:
Pentru postul de portar, Casillas a avut de câştigat fiindcă a apărat penalty-ul acela important din meciul cu Paraguay şi a dat încredere echipei mereu. A primit puţine goluri şi e deja un nume consacrat. Mi-au mai plăcut în mod deosebit Neuer (Germania), o adevărată surpriză, nici nu auzisem de el, dar şi uruguaianul Muslera, asta până ce a greşit la două dintre cele trei goluri primite în finala mică.
La fundaşi dreapta l-am preferat pe jucătorul Ajaxului în dauna lui Sergio Ramos, ambii au avut un turneu bun. Dar deh, Ajax e mai tare decât Real, cel puţin sentimental... Şi mi-a mai plăcut Maicon, trebuie să recunosc, deşi până acum îmi era tare antipatic acest brazilian. E bun, ce să mai...
Fundaşii centrali au greşit mult, foarte mult, aşa că nu am reţinut prea multe nume. În afara celor doi, trimişi în echipă, a mai impresionat brazilianul Lucio. El mereu e cu un cap peste toţi.
Poate surprinde puţin alegerea fundaşului stânga, portughezul Coentrao. Adică de ce unul, care nici nu a depăşit faza optimilor? Ei bine, pentru că va fi un mare nume în fotbalul mondial, e tânăr şi de mare, mare viitor. Mi-a plăcut puştanul, l-a eclipsat pe marele şi absentul Cristiano Ronaldo. Îi mai reţinusem pe Heintze (Argentina) şi Van Bronckhorst (Olanda).
Trecem la mijlocaşi. Din ce am văzut, la acest turneu final antrenorii naţionalelor tari au preferat un sistem de joc cu doi închizători şi doi mijlocaşi ofensivi, în timp ce în atac s-a mizat pe un singur atacant de careu. Adică 4-2-3-1. Chiar şi Spania lui Del Bosque a surprins, preferând sistemul ăsta. Eu, însă merg pe un sistem mai omenesc, 4-4-2, e adevărat că foarte ofensiv. Nu ştiu dacă ar exista antrenor în lume care să rişte să joace aşa...
Mijlocaş dreapta: hmm Robben şi vreo trei locuri libere după el...
Mijlocaş de acoperire: Neamţul a rupt tot, dar puteau fi în echipă, alături de el, dacă preferam sistemul de joc al acestui turneu final Xabi Alonso (Spania) şi Mascherano (Argentina).
Pentru postul de mijlocaş central am riscat puţin să fiu criticat. L-am ales pe Forlan, pentru că el a distribuit enorm de multe baloane, a fost pentru Uruguay nu numai marcatorul perfect, ci şi mintea de la centrul terenului. Nu pot să spun însă că nu mi-a plăcut şi Ozil (Germania) sau Xavi (Spania).
Mijlocaş stânga: Sneijder! Ceva-ceva a mişcat şi Robinho (Brazilia), dar nu la nivelul ăsta...
Atacanţii au punctat cel mai mult la nivelul artistic. I-am ales pe Villa şi Muller, dar foarte bine puteau intra în echipă şi Klose (Germania), Suarez (Uruguay), Tevez (Argentina) sau Gyan (Ghana).
Cam asta despre echipa turneului. În ceea ce priveşte jucătorul Mondialului, aş fi aşteptat să văd şi marea finală, din seara asta, pentru că oscilez încă între Carles Puyol (Spania) şi Arjen Robben (Olanda). Puyol a fost imperial tot turneul, a jucat cu o încrâncenare incredibilă şi, atenţie, vine după vreo 80 de meciuri în tot anul, în toate competiţiile! Golul cu care a calificat Spania în finală, cel marcat în meciul cu Germania, nu a contat prea mult pentru formarea opiniei mele, mă gândisem la el dinainte. În schimb, Robben se vede că e mare, mare fotbalist. Nu a jucat în primele două partide din grupă, a intrat decât vreo 30 de minute în al treilea, dar din faza optimilor a impresionat. Rău! E cel mai bun de la acest turneu final!
Un singur lucru e cert. În acest clasament al celor mai buni jucători de la Mondial, pe locul 3 al podiumului e Diego Forlan. Mare fotbalist şi el!
Ok, cam asta a fost, cu clasamentele. Ne vedem mâine, pentru un ultim comentariu cu impresiile despre finală.
Comentarii