Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

3 în 1 zi



După ziua de rahat de ieri, cea de azi nu putea fi decât de meciuri sau filme. Cum meciuri nu sunt în perioada asta a anului, iar Australian Open se joacă la ore nepotrivite (oi fi eu cangur, dar nu funcţionez după ora Australiei), am ales să mă uit la filme. Mai întâi am făcut o selecţie dură prin calculator şi am şters tot ce adunasem de vreo juma' de an şi nu apucasem să le văd. Fro' două'j'dă giga! Apoi am tras linie şi au rămas trei: Idilă cu dădaca (The Rebound), Crank 2 High Voltage şi În chinurile facerii (Labor pains). Exact în ordinea asta le-am văzut.

Idilă cu dădaca (2009). La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Câte aşteptări am avut de la filmul ăsta, ba chiar am stat câteva luni să-l aştept la CinemaCity, dar acum pot spune cu uşurare: bine că nu a mai fost programat. Având-o cap de afiş pe Catherine Zeta Jones, filmul promitea, la fel ca şi trailerul. Dar am avut parte de o prostie de poveste, slab regizată, ciorbă lungă de parcă a fost făcută la Centrul Naţional de Cinematografie. Jenant. O femeie casnică îl surprinde pe bărba'su trăgându-i-o pe masa conjugală uneia, se revoltă şi pleacă împreună cu copiii la New York. Primul bărbat pe care îl întâlneşte e un tip cu 15 ani mai mic, care îi va deveni dădaca şi apoi iubit, iar ea va deveni în scurt timp vedeta unui post regional de televiziune. Jenant şi patetic! Am reţinut doar frumuseţea ireală a Zetei, dar despre acest lucru, într-un post viitor.

Crank 2 (2009). Vai, Jason, vai! Cum ai putut să te laşi angrenat în porcăria asta! Vai cum ţi-ai bătut joc de imaginea şi numele creat cu greu în cele trei Trainsporter (Curierul)! Dacă Crank 1 a mai fost cum a mai fost, ăsta e mama penibilului, cu scene de tot râsul, filmat într-o tehnică rudimentară, parcă a fost tras de cameramanii de la nunţi fără pic de pricepere, cu aparate VHS. Şi povestea e purilă, Doamne, filmele chinezeşti cu bătăi din anii '70 sunt capodopere pe lângă High Voltage. Crank 2, un film ce ar trebui radiat din istoria modernă a Hollywood-ului! Un plus mic pentru loviturile crâncene şi pentru corpul lucrat, ambele "marca Jason Statham".

Labor pains (2009). Ei bine, surpriza a venit de la acest film! Deşi nu-mi spunea nimic, şi nici nu s-a scris mare lucru despre ea, În chinurile facerii e o comedie splendidă. Nu râzi ca să cazi pe spate, dar te bine-dispune într-o manieră care te face să vezi lucrurile dintr-o perspectivă optimistă. O secretară a unei edituri conduse cu mână de dictator de patron riscă să fie dată afară. Cum nu-şi permite să rămână fără serviciu, inventează pe loc povestea că e gravidă. Şefu' înghite cu greu momeala şi rămâne cu ochii pe ea, dar colegii ei, nişte mici scorpii, se transformă automat în protectori. Tipei începe să-i placă poziţia, ba chiar câştigă noi simpatii şi un post mult mai bun, de editor, apoi fratele patronului se îndrăgosteşte de ea, şi tot aşa... Cea mai bună prietenă începe însă să-i atragă atenţia că a prelungit gluma şi s-ar putea termina naşpa, dar ei îi place noua postură. Bineînţeles că farsa iese la iveală în cel mai nepotrivit moment. După vreo săptămână de autodistrugere, fata revine cu o idee şi forţe proaspete şi ajută editura să înregistreze un succes răsunător, chiar cu o carte despre gravide. O comedie reconfortantă cu o Lindsay Lohan cuceritoare şi dulce, aşa cum nu a fost văzută niciodată de către presa americană. E incredibil cum această căţea, cum este numită des Lindsay, face nişte roluri de sweetheart. Eu, cel puţin, am văzut-o până acum şi în Just My Luck (În căutarea norocului) și Herbie (filmul ăla cu maşinuţa VW Beatle) şi m-am îndrăgostit de ea.

7 comentarii:

Razvan spunea...

Lasa ca sunt destule filme bune, tu sa ai timp.

silavaracald spunea...

Referitor la "frumuseţea ireală a Zetei" s-au scris mii de cuvinte. Unele despre zecile de operaţii estetice care au făcut-o posibilă. Aşa că aştept să văd cum o vezi tu. ;)

Canguru' spunea...

Pana a face o oda femeilor trecute de 40 care arata mai bine decat in tinerete, iti spun ca la Zeta este cel mai bun exemplu al operatiilor estetice facute cu cap. Nu silicoane de vacă, nu buze de ţap, ci doar mici retusuri. Frumusetea ei naturala e, insa, incontestabila!

silavaracald spunea...

Aici chiar ai dreptate. Are un trup de statuie la care nu s-a zgârcit sculptorul să-i creeze rotunjimi. E reconfortant s-o vezi printre aschilopatele de la Hollywood. O femeie întreagă. Bravo ei! :)

Anca spunea...

mda, acuma chiar m-ai speriat :)) serios! eu am patit ceva de genu' cu bounty hunter. nici nu stii cat m-am chinuit sa vad filmul asta... eram hotarata sa-mi placa si de obicei sunt foarte incapatanata. in prima seara am vazut 15 minute si am adormit. a doua zi am mai vazut 5 minute. dupa o saptamana iar m-am chinuit sa mai vad juma de ora. recunosc... filmul asta m-a invins. n-am reusit sa-l vad pe tot fiindca am considerat ca viata e si-asa destul de scurta. amandoi actorii sunt preferati de-ai mei. dau vina pe regizor...

Anca spunea...

"all about steve" insa este cotat foarte prost si are la critici cu duiumul (parca a luat si zmeura dar nu sunt sigura). mie insa mi-a placut...

Canguru' spunea...

Anca, n-am vazut niciunul dintre ele, m-ai facut curios. Lasa ca nu ma chinuie pe mine asa usor un film, am vazut multe altele penibile la viata mea.

O sa revin cand am sa le vad