Canguru'

Super-farsă azi de dimineaţă la Radio ZU! Buzdugan s-a dat drept Adrian Cristea, de la Dinamo şi, frate, n-a trebuit să spună decât cum îl cheamă, că tipa nu ştia cum să intre mai repede în patul lui! Nu conta că era de patru ani cu un tip full de bani, care-i făcea toate toanele... Doar atât a auzit pitzipoanca de Bamboo: Adrian Cristea, şi deja se visa la Paris, la Roma! Ca dinamovist, sunt mândru că nu e altu' de la Steaua mai tare decât Cristea! Dar tot ca dinamovist, sunt trist că Prinţul marchează atât de uşor unde nu trebuie...! Farsa Adrian Cristea PS 1 - Criminală faza gagicuţei: "De ce vrei să iei două camere de hotel? Luăm numai una, ca să ne cunoaştem mai bine"! PS 2 - Nu există termen de comparaţie pentru altă fază a tipei: "Ce fată nu ştie cine-i Adrian Cristea?"

A murit Iovănescu! Sevastian Iovănescu... Dumnezeu să-l odihnească-n pace! Sunt legat sufleteşte de FC Argeş, de oamenii de acolo, de Generaţia de Aur care a scris istorie pentru acest club. Cei mai adevăraţi oameni de fotbal pe care i-am întâlnit vreodată în cariera mea de jurnalist, de 15 ani, sunt cei care au câştigat cele două titluri de campioană pentru FC Argeş. Nu tu fiţe, nu tu băşini, ci oameni simpli, de treabă, tot timpul puşi pe glume, optimişti, tonici! Vorbesc de Cristian, Telu Stancu, nea Vio Moiceanu, Tomiţă, nea Sile Stan, nea Bebe, Bărbulescu sau Speri, iar pe ceilalţi îi rog să mă ierte că nu i-am citat. Din păcate, în aceeaşi categorie intrau, până nu demult, şi Dobrin, Cârstea sau Iovănescu! Spun din păcate, fiindcă moartea i-a luat pe cei trei. Ce contează că au fost genii, că au fost idoli, că au avut o ţară la picioare? Moartea i-a secerat. În aceste zile, când aproape s-a ales praful de FC Argeş, noi, alb-violeţii, trăiam din amintiri. Întrebaţi orice suporter,...

Nu, n-am să critic drumurile noatre de rahat, pentru că au făcut asta alţii mai deştepţi şi mai radicali decât mine. Am să-mi pun însă câteva întrebări, retorice, normal. Bine, dacă aveţi voi răspunsul, daţi-mi-l şi mie, că nu mai înţeleg nimic... 1. De ce străzile din Piteşti sunt calamitate după iarna asta, iar un drum naţional, ca cel Piteşti - Topoloveni (mai încolo nu mă interesează), este aproape perfect? La Ştefăneşti, Călineşti sau Topoloveni nu a fost iarnă? 2. De ce se lucrează la punerea unor covoare de asfalt între orele 9-15, pe cele mai aglomerate tronsoane (Podul Viilor, Trivale, etc), iar după ora 17-18, când circulă doar o maşină pe minut, nu mai e nici dracu? Ca să nu mai cer să se lucreze noaptea, ca-n Germania... 3. De ce, după o lucrare efectuată în anul 2008 lângă izvorul din Eremia Grigorescu, nici acum nu s-a asfaltat drumul şi e un crater de un metru jumate diametru şi adâncime de juma de metru? 4. De ce la intersecţia de la Petrom Podul Viilor s-a excavat pămâ...

"4-4 ca la teatru", titrează unii pe la tv şi vor titra unii prin ziare mâine. E o anatemă des folosită, dar falsă şi total neinspirată, pentru meciul extraordinar din seara asta: Unirea Urziceni - Dinamo. Am văzut un meci de Champions League, între o echipă care a făcut cinste României în Liga Campionilor şi alta care, se pare, nu are noroc să ajungă în Ligă. Sunt fan Dinamo şi ar trebui să fiu supărat pentru acest 4-4, după ce Dinamo a condus cu 4-2. Chiar mă întreabă prietenii pe mess în ce stare de nervi sunt! Fraţilor, eu sunt un fan atipic. Eu sunt foarte mulţumit, sunt foarte încântat! Dinamo a jucat un fotbal european, şi nu e prima oară în acest an. Sunt patru victorii şi trei egaluri, sunt nişte meciuri excelente, iar Dinamo e în grafic. Până acum s-au făcut 43 de puncte (liderul) în 24 de etape, adică mai puţin de 2 puncte pe meci. Dinamo, dacă va continua să câştige acasă şi să facă egal în deplasare, va realiza minim două puncte pe meci, iar asta îi va aduce, în ...

De fapt nu a fost chiar un fleac, am suferit de-a binelea! Doamne, internetul ăsta e drog! De vineri de dimineaţă şi până adineauri (duminică, după prânz), nu am avut net. Şi nici telefon, dar p-ăsta oricum nu-l prea folosesc. Bine că a fost cablu, fiindcă altfel cred că plecam pe Marte... RDSu' m-a rezolvat, se vede, în mai bine de 48 de ore. Cam naşpa... Pe vremea când eram ceva pe la ei, la Slatina, orice deranjament trebuia rezolvat în maxim 48 de ore, altfel clientul primea pe luna aceea abonamentul gratis. Cred că acum nu mai e valabil... N-am insistat la ei, să-i tâmpesc cu telefoanele, dar adevărul e că am suferit mult fără net.

O scurtă plimbare aseară prin pădurea Trivale cu Erika, pe role, mi-a prilejuit o avalanşă de amintiri despre copilăria mea frumoasă. I-am spus Erikăi că locurile sunt neschimbate de acum 25 de ani, de când colindam pădurile şi aleile, copil fiind. Cu ocazia asta, Eri m-a întrebat ce jocuri aveam eu pe atunci, cu prietenii mei. I-am spus: "Flori, fete, filme sau băieţi", "Telefonul fără fir", "Pititea", "Ţară, ţară vrem ostaşi"... Apoi m-a întrebat ce poezii şi cântecele aveam, iar aici am avut declicul! Mi-am amintit de o poezie sadică, ce mie mi-a plăcut foarte mult. I-am recitat doar prima strofă, pentru că pe aia o mai ştiam, apoi am venit acasă şi am căutat în agendele mele vechi. Am găsit-o cu greu, pe toată. A îngrozit-o, a amuzat-o, a fascinat-o! Bineînţeles că a învăţat prima strofă pe dinafară şi mi-a spus că le-o zice copiilor de la grădi, la somn. Presimt că zilele viitoare voi fi chemat de directoare :)) Afară-i frig şi e-nnorat În s...

Fie că recunoaştem sau nu, primăvara suferim de astenie. Nu sunt mare specialist, dar astenia asta este oarecum normală, e o stare de slăbiciune resimţită de corpul omenesc după ce a ieşit dintr-o iarnă grea. Acesta a pierdut foarte multe minerale şi vitamine, care trebuie înlocuite în cel mai scurt timp, pentru a nu avea probleme în funcţionarea viitoare. Cu alte cuvinte, pentru a ne simţi bine, şi nu rău. Dacă vă uitaţi la CSID sau dacă cereţi sfatul oricărui medic nutriţionist, în această perioadă vi se va recomanda să consumaţi foarte multe prospături, după caz: fete de liceu sau băieţaşi cu mustaţa abia mijită. =)) Glumesc! Prospături, adică roşii, ceapă şi usturoi verde, castraveţi, salată, etc. Eu însă am o reţetă proprie pentru a scăpa de astenia de primăvară, pe care nu am mai experimentat-o de vreo 10 ani, din lipsă de timp sau lene: grâu încolţit cu miere şi nuci! În fiecare dimineaţă, când eram eu mai tânăr, mâncam o porţie sănătoasă de grâu încolţit, amestecat cu miere şi ...

Uraaa! Am în sfârşit primul vizitator din Azerbaidjan, o ţară pe care o iubesc! Am rămas sentimental legat de Azerbaidjan şi de capitala Baku după ce în urmă cu mai bine de 10 ani am fost acolo împreună cu FC Argeş. Pe vremea aia eram redactor sportiv la RCS, făceam cam totul: filmam, redactam, luam interviuri, făceam emisiuni, mai aveam să-mi pun singur întrebări şi să răspund. Înainte de a da piept cu Istanbulspor şi, apoi, cu Celta Vigo, în ultima campanie europeană pe care FC Argeş a avut-o, am primit din partea clubului invitaţia de a merge la Baku, pentru meciul retur cu Dinamo Baku. În tur, FC Argeş învinsese cu 5-1 şi calificarea era, practic, o formalitate. Am acceptat, normal, din partea presei a mai mers doar Ion Valentin, fost la Alpha şi la Radio 21, acum stabilit de mulţi ani în America. Ţin minte că am zburat atunci împreună cu Mutu, Neaga şi toţi ceilalţi fotbalişti de vis pe care i-a avut Argeşul la finele anilor 90: Jean Barbu, Vasile Popa, Boghi Vintilă, Bazela, etc....

Ho! Nu vă grăbiţi să mă întrebaţi "Tu cât timp petreci zilnic la toaletă?" , pentru că nu e ce vă gândiţi voi. Aproape toată ziua de duminică mi-am petrecut-o la ţară, toaletând copacii din curte. Era ultima şansă înainte de ploile şi apoi căldura ce se anunţă, deoarece acum dau mugurii şi apoi nu se mai putea face nimic. De câţiva ani tot voiam să tai din crengile copacilor de la ţară, ajunsesem să merg pe brânci prin unele locuri, din cauză că niciodată nu mi-am făcut timp, primăvara, să aranjez puţin copăceii care dau o umbră super vara. Deşi nu ştiu eu foarte multe despre toaletarea copacilor, m-am apucat cu fierăstrăul şi foarfeca şi am redesenat coroanele a nouă arbori. Nu mi-a fost teamă să mă caţăr în copaci până aproape în vârf şi să lucrez, pentru că mi-am tăiat de prea multe ori craca de sub picioare, la figurat, ca să se mai întâmple şi la propriu... Acum, să vedem ce am realizat, dacă m-am priceput, sau doar am distrus nişte copaci cu sânge rece, de asasin...

Sunt mândru! Zilele astea mă simt împlinit din punct de vedere fotbalistic, deoarece marile mele iubiri sunt într-o formă extraordinară! Dinamo are 4 victorii şi 2 egaluri în 2010, e echipa momentului în România, iar Ajax Amsterdam este echipa momentului în Europa! Poate în lume! Cum e posibil aşa ceva, m-aţi întreba? Ei bine, lăncierii mei sunt de neînvins! Practic, de la jumătatea lunii ianuarie şi până acum, Ajax al meu a învins tot în campionat! Are 10 (zece) victorii consecutive, cu golaveraj 30-2!!! Singurele echipe care i-au dat gol au fost PSV Eindhoven şi Waalwijk, dar au fost nişte amărâte de goluri de onoare, pentru scorurile de 4-1 şi 5-1. Ultimele cinci meciuri au consemnat victorii cu 4-0, 4-0, 3-0, 4-1 şi 5-1. Ce Real, ce Barca, ce Manchester sau Lyon? Ajax e cea mai tare, are cele mai multe goluri marcate în campionatele din Europa - 85 de goluri! Problema la Dinamo şi Ajax e... cât le ţine? Pentru că se ştie că sunt două echipe cu mari fluctuaţii de formă. Deocamdată ...

N-am văzut de la început ediţia de debut a acestui sezon a emisiunii Dansez pentru tine , fiindcă am fost la întâlnirea bloggerilor. Nu puteam rata revederea cu Oana , Ema , Ioana , Sorin , Geocer , Alin , Remus , Dan (venit ceva mai târziu) şi, ca noutate, Valive . Din păcate, Raluca a lipsit fiindcă are un necaz, suntem alături de ea! Ca de obicei, Oana a fost în centrul atenţiei, ne-a dat şi nouă, în sfârşit, autografele pe Parfumul văduvei negre . După două săptămâni de umblat creanga prin ţară şi Moldova, Oana a dat în nebuneală: a descoperit că are triplă personalitate! Când nu e Oana cea adevărată, e posedată de spiritul libertin al Lalei şi, din când în când, de candoarea Anastassiei. Se pare că la întâlnire a venit Anastassia, deoarece am scăpat de pumnul în faţă promis! Sorin şi-a făcut blog şi e foarte încântat, dar după patru zile începe să se întrebe ce va face dacă rămâne fără subiecte. Ema a descoperit FarmVille pe Facebook şi e fascinată când găseşte ouă proaspete sau l...

Nu dansez eu, ci mă uit la Dansez pentru tine ! Ok, daţi drumu' la râs, asta e, recunosc şi nu mi-e ruşine! Îmi place Dansez pentru tine ! Când mă nimeresc vinerea seara acasă, stau lipit de ecran mai rău decât la un meci de fotbal. "Dansez" e o producţie adevărată de televiziune, la nivelul "Surprizelor" ca desfăşurare de forţe, dar mult mai elaborată, mai profesionist făcută şi, mai ales, prezentată. Deci chiar dacă nu mi-ar fi plăcut dansul, m-aş fi uitat la emisiune pentru a vedea un program adevărat. Îmi plac decorurile, hainele, invitaţii, juraţii, prezentatorii, dansatorii, emisiunea e alertă în ciuda faptului că se întinde pe durata a aproape cinci ore. Şi, nu în ultimul rând, are scop umanitar. Cel mai mult îl iubesc pe Bănică junior! E dinamovist ca mine, e şmecheraş, se îmbracă bine şi are poantele la el mereu. Probabil că dacă ar fi prezentat altcineva, poate că nu mi-ar fi plăcut emisiunea atât de mult. Iar la ediţia asta îmi place enorm de Cătălin...

De dimineaţă m-am trezit cu lacrimi în ochi. Rar mi se întâmplă, şi asta din cauza viselor nostalgice pe care le am, la fel de rar. Noaptea trecută (sau mă rog, spre dimineaţă) am avut un vis unic, nici nu ştiu cum să-l denumesc. Am visat o colegă de joacă din perioada pre-primară! Este incredibil, întotdeauna am susţinut că nu am amintiri decât foarte vagi despre copilăria mea dintre 3-6 ani. Eu, unul, nu ştiu foarte multe despre acea perioadă, aproape toate frânturile pe care le am sunt de la clasa I încolo. Şi totuşi, am visat-o pe Pif! Da, era o prietenă de joacă de aceeaşi vârstă, căreia părinţii mei îi spuneau Pif, iar eu eram Hercule! Cei care ştiu, cunosc! Aseară mi-am adus aminte pentru prima oară în viaţa mea de Pif, practic uitasem de tot de această mică fetiţă. Şi în vis, ca-ntr-o revelaţie, eram atât de bucuros că am regăsit-o după atâţia ani, şi ne împărtăşeam amintiri despre cum ne jucam noi la 5 sau 6 anişori... Cum s-o interpreta oare asta? Vă jur că niciodată, de la v...

Sunt fericit, Dinamo a măturat pe jos cu Steaua! Ce poate fi mai frumos pentru un câine roşu? Poate doar un 5 sau 6 la 0, cât ar fi fost scorul corect. Ce poate fi mai frumos decât să vezi o Steaua minima, care nu trage niciun şut pe poartă? Ce poate fi mai frumos decât ca în ultimii şase ani să câştigi mereu în derby (tur-retur)? Dar gata, derby-ul s-a terminat. Pentru mine comentariile de după nu contează. Ce să aud, inepţiile lui Jiji, Borcică sau Turcu? Aş prefera, ca în Italia, ca interviurile să le dea jucătorii, protagoniştii, nu conducătorii. Nu se întâmplă la noi, în România, aici jurnaliştii aleargă disperaţi după patroni cu microfoanele, în timp ce fotbaliştii se strecoară prin spatele lor, nebăgaţi în seamă... Cu ce rămân după această victorie mare? Cu tristeţea că am pierdut prosteşte 4 puncte (2 cu Ceahlăul şi 2 cu CFR), cu care am fi dominat clar campionatul. Cu speranţa că Dinamo se va bătea cu şanse mari la câştigarea titlului, venind din postura de echipă care nu avea...

Din ciclul "Libertatea loveşte din nou" sau "Cercetătorii britanici au descoperit", aflu azi care sunt priorităţile bărbaţilor. Studiul a fost efectuat, normal, în Marea Britanie, iar rezultatele lui au fost făcute publice (şi) în Libertatea. Combinaţia perfectă pentru un hohot de râs sănătos. Aşadar, conform cercetătorilor britanici, citaţi de Libertatea, prioritatea nr. 1 a bărbaţilor este calitatea spermei! Ce carieră, ce bani, ce maşini bengoase, ce femei păpuşi...! Sperma, frate! Asta contează pentru noi, bărbaţii! Mă rog, pentru cei britanici, iar eu nu mă consider deloc britanic.

Înainte de a înregistra ţuica, pălinca ori brânza de burduf ca produse naţionale româneşti, înainte de a înscrie în patrimoniul UNESCO parcul Retezat sau Sarmisegetuza, înainte de a exporta vin din podgoriile Murfatlar sau Cotnari, România ar trebui să oficializeze la OSIM-ul european coada. Da, statul la coadă! E marcă înregistrată! E obicei tipic românesc! E o plăcere sado la care ne supunem zi de zi! Nu există în alt stat european civilizat cozi aşa cum sunt în România, dar nici boi ca românii, care să se aşeze cu bună-ştiinţă la coadă. Practic, e un supliciu pe care îl acceptăm şi chiar îl încurajăm! Stăm la coadă la Primărie, la Poliţie, la Vamă, la Finanţe, stăm la coadă la covrigi, la gogoşerie, la hypermarket, stăm la coadă la coafor sau frizerie, la farmacie, la doctori, stăm la coadă la semafoare, la benzinărie, în trafic stăm la coadă din cauza gropilor, iar dacă nu avem de ce să stăm la coadă undeva, ne facem de lucru şi creăm o coadă! Că doar suntem români şi ne place coad...

Până să apară emisiunea lui Mândruţă, Pâine şi circ , m-am delectat cu un spectacol de circ. Abia venit în Ştrand, de sâmbătă, Circus Americano oferă două ore de petrecere a timpului liber agreabil. Iar dacă în această perioadă mai bucuri şi un copil, e cu atât mai bine... A fost în linii mari, acelaşi spectacol de anul trecut. Chiar şi Erika şi l-a amintit, cu dresura de pisici, de lei, de porumbei, lame, ponei, cămile şi dromaderi, şerpi şi crocodili. Chiar şi poantele clovnului Armando au fost aceleaşi, dar ce contează? Un spectacol de circ este întotdeauna o plăcere. Am avut de ales între circ şi film, dar după ce am citit ce a scris Raluca despre Alice, am ales circul. Îmi amintesc că pe vremea când eram copil, venirea circului în oraş reprezenta evenimentul anului! Aproape zilnic mergeam la manej ca să văd animalele, îmi plăcea să stau ziua şi să-i privesc pe actori antrenându-se sau trăindu-şi viaţa de nomazi. Ţin minte că femeile nu aveau nicio treabă să stea mai mult dezbrăc...

Tatăl, fotbalist la Dinamo, îşi întreabă fiul în vârstă de 6 ani: - Ce vrei puiule să te faci când o să fii mare? - Fotbalist, ca tati! - La ce echipă? La Dinamo, ca mine? - Nu tati, pentru că vreau să joc în Liga Campionilor! - Bun, şi dup-aia? Unde vrei să joci? - Printre blocuri, pe maidane! Este povestea tristă, dar adevărată, a fotbalistului Dacian Varga! Şi nu numai a lui, ci şi a lui Tibi Bălan! Buni de Liga Campionilor, prea mici pentru Liga a II-a, perfecţi pentru Liga a IV-a! Rapid e în culpă clar, degeaba se umflă în pene Copoşu. Şi-a bătut joc de doi fotbalişti foarte buni. Copos să se ia de mână cu Şiman, pentru că şi el i-a îngropat pe cei doi în Liga a IV-a, la o echipă ce nu are dreptul să joace decât meciuri amicale! Deci partide între aurolaci sau beţivi, în spatele blocurilor. Mulţi fotbalişti s-au distrus, dar Varga şi Bălan sunt distruşi cu bună ştiinţă de un sistem păgubos. Ca să fac haz de necaz, îmi aduc aminte de declaraţiile lui Varga din această iarnă. Întreb...

În seara asta am făcut un om de zăpadă în spatele blocului. I-am făcut hatârul Erikăi, care s-a tăvălit în zăpadă continuu, făcând "îngeraşi" peste tot. Nu contează că am îngheţat ca un rahat, că urăsc iarna (spun asta pentru a mia oară), că am fost îmbrăcat subţire şi fără mănuşi, că eram aşa de degerat la un moment dat, încât mă durea! Important e că fie-mea s-a distrat de minune punând morcov, castron, năsturei şi o cracă de vrăjitoare omului de zăpadă. În plus, a mai adoptat şi un pisoi maidanez, căruia i-a dat să mănânce şi l-a pupat până l-a albit... Păcat că de dimineaţă, când se va trezi, Erika nu-şi va mai vedea omuleţul în faţa geamului. Spre seară a dispărut cu totul! Deci, fraţilor, în România se fură şi oameni de zăpadă! Că de topit, nu s-a topit...

Zilele trecute am văzut Spread , tradus în România cu titlul de Playboy de L.A . Filmul are o evoluţie cam aşa: începe super-tare, se lălăie până când devine plictisitor şi apoi enervant de prost, iar la final te apucă o scârbă oribilă! Mie, unul, chiar mi-a venit să vomit, bine că nu mâncasem nimic, fiindcă sigur dădeam la boboci. Nu glumesc! Să explic toate etapele: 1. Super-tare. Ashton Kutcher, frumuşelul soţ al lui Demi Moore, este playboy-ul, un tânăr fără nimic în viaţă decât replici şi şarm. Cu astea reuşeşte să le dea pe spate pe bogătaşele din Beverly Hills şi celelalte cartiere de lux din Los Angeles, trăind pe spatele lor şi în casele lor. Gândeşte cu glas tare, multe dintre replici fiind foarte tari! Credeţi însă că se mulţumeşte doar cu femeile trecute de 35 de ani? Nu, aproape fără jenă faţă de ele, aduce tinere în casele fraierelor şi face cele mai nebune lucruri cu ele. Scenele de sex sunt aproape explicite, iar toate partenerele lui sunt de maxim 45 de kile, deci supe...

Şi ca să nu-mi zbor creierii definitiv, tot ieri am avut surpriza să aud, în premieră, într-o benzinărie, o melodie senzaţională. Atât de mişto era, încât tânărul vânzător de la casierie a pus mâna pe un microfon şi a cântat extraordinar! Atâtea talente există nedescoperite! Un pic stânjenit de faptul că eram în benzinărie, tipu' m-a întrebat dacă mi-a plăcut cum a cântat, iar eu l-am aplaudat şi i-am spus că la talentul pe care-l are, ar trebui să cânte în faţa unei săli pline, nu doar în faţa mea! O oră am stat să caut melodia pe youtube, fiindcă nu ştiam cine o cântă şi nici dacă într-adevăr se numeşte Someone Like Me. Ce să-mi faci, nu sunt fan Gossip Girl! Poate voi deveni, odată cu melodia asta... Oricum, e prima oară când aud în viaţa mea de Blair Waldorf ! PS 1 - Noroc că mai există pe lumea asta şi wikipedia ! Blair cică e doar personaj, actriţa e Leighton Meester ! Culmea, e chiar prietena românului Sebastian Stan, actor şi el în Gossip Girl ! PS 2 - Versurile tot nu le-a...

Special nu am postat nimic ieri, pentru că pentru mine nu mai există 8 martie. Este decât ceva simbolic... Acum 15 ani am încetat să mai cred în 8 martie ca-ntr-o sărbătoare. Pentru mine nu poate exista Ziua Femeii, atâta timp cât, acum 15 ani, de Ziua Femeii, mi-am luat adio de la cea mai importantă femeie din viaţa mea! Te iubesc, mami, oriunde ai fi!

Pe lângă luptele în noroi din Liga I, din fericire mai avem posibilitatea să urmărim şi fotbal adevărat! Şi una dintre partidele cele mai frumoase ale ultimilor ani mi s-a părut a fi Real Madrid - FC Sevilla 3-2. La tot spectacolul galactic dat de ambele echipe, s-a mai adăugat şi deznodământul imprevizibil, gol al victoriei marcat în prelungiri şi schimbare de lider în Spania! Poate pentru prima dată, aseară, Real Madrid şi-a câştigat dreptul de a fi supranumită "echipa galactică". Galactici au fost numiţi în 2001-2002, când tot Florentino Perez i-a adus pe Bernabeu pe Zidane, Ronaldo, Roberto Carlos, Savio, Figo, apoi şi Beckham. Şi, cu toate că au luat Liga Campionilor în 2002, galacticii parcă nu au fost galactici... Acum e o nouă eră: alt francez (Benzema), alt Ronaldo (Cristiano), alt brazilian (Kaka), alt argentinian (Higuain), plus o mulţime de campioni europeni de primă mână, Casillas, Albiol, Xabi Alonso, Guti, Raul... Să fi condusă cu 2-0 pe teren propriu, nu de o...

Da, recunosc, de câteva zile sunt un spamer! Dar nu pe internet, ci pe telefon, ceea ce cred că e mult mai grav! Nu e prea agreabil să îţi bipăie telefonul de câteva ori pe zi, ştiu şi-mi cer scuze! Dar n-am ce să fac! Victima mea e un prieten. Întâmplarea face ca el să fie primul din listă, din agendă. Cum am un telefon rămas cam în urmă cu tehnologia, nu i se blochează tastele automat, iar în buzunar se activează meniul foarte uşor. Cel mai simplu intră în meniu la Mesaje, pe care le trimite la foc automat celui aflat primul în agenda telefonică. Mesajele nu sunt goale, de obicei în editor ramâne ultimul mesaj pe care l-am scris. Aşa am descoperit că i-am trimis lui Adi Ş. de mai mult de 10 ori mesajul "12 miliarde, un fleac", pe care îl scrisesem la bâză unui colaborator. Apoi, tot lui, i-am scris "Ok" de vreo 15 ori... Şi câte altele i-oi fi trimis şi eu nu ştiu... Dar săracu' nu mi-a dat o dată telefon să-mi atragă atenţia, mi-am dat eu seama într-un târziu...

Gata, am scăpat de rablă! Cu chiu cu vai, după foarte multe drumuri la REMAT şi infinite amânări, am dat Oltcitu' şchiop şi am luat voucher-ul pe care i-l voi oferi fratelui meu. Nervi nu au fost, pentru că toată lumea a fost calmă, dar experienţa ducerii unei maşini la casat în perioada asta, a programului Rabla, a fost unică! Noua formă a programului, gândită de Guvernul Boc, are un succes enorm. Mă bucur că în sfârşit nişte oameni cu cap s-au gândit că rablele nu sunt altceva decât nişte fiare vechi de care trebuie să scăpăm, nu sunt nişte monede de schimb pentru bolizi noi. La felul cum arăta programul Rabla înainte, era la mintea cocoşului că nu poate avea succes. Păi cine are rable? Persoanele de vârsta a doua şi a treia, care nu doresc sau nu mai pot să-şi mai cumpere maşini noi. Aşa, voucherele transmisibile sunt mult mai bune, dovadă că peste 60 de mii de rable stau să fie duse la casat! Sigur, sunt şi scăpări, le-am simţit pe pielea mea. În primul rând, eu cred că priorit...

Pfiu, ce mult a trecut de când nu am mai postat nimic! Am fost atât de ocupat, încât nu cred că m-am culcat mai târziu de ora 22 vreo două săptămâni, aşa de obosit am picat. Şi pentru că ultima mea experienţă relatată aici era despre Erika în tabăra de schi, eu zic să revin acum şi cu câteva detalii şi poze, nu? În primul rând, trebuie spus că am rezistat cu greu tentaţiei de a nu mă duce la Predeal după ea. Timp de două zile mi-a plâns continuu la telefon că nu-i place, că vrea acasă, că s-a plictisit, că nu e ceea ce aştepta. Eu, uşor de impresionat şi de păcălit cum sunt, am muşcat momeala, până când Dana, însoţitoarea de la grădiniţă, mi-a spus să stau liniştit că joacă teatru. Într-adevăr, nu se omoară cu schiul pentru că nu o ajută nimeni (acasă e prinţesă, dacă cere să fie spălată pe picioare, tac'su ia ligheanu' şi se conformează) cu schiurile, cu clăparii, cu ridicatul de pe jos... Dar în rest se distrează de minune la discotecă şi în timpul zilei. Atunci, recitind mes...