American (wrong)Way
Nu cred ca sunt singurul care a ravnit la "American Dream", cel putin in adolescenta mi se parea ca modul de viata american este perfect, un exemplu de urmat de catre toata lumea. Sigur, de vina erau serialele care mi-au marcat pubertatea, adica "Beverly Hills 90210" sau "Melrose Place", dar si deschiderea de orizonturi post-decembrista, in contrapartida cu sistemul comunist de care tocmai scapasem.
Intre timp m-am mai maturizat si eu si am descoperit unele fisuri in "Lumea Noua", care nu e chiar perfecta... Americanii au un mod de viata interesant, de urmat, dar au si ei tacanelile lor. Si ce ma distreaza cel mai tare e atunci cand americanii fac misto ei insisi de cutumele lor. De-aia mi-a placut "la blana" serialul "Seinfeld", de-aia ma uit cu placere la "Jay Leno" si, mai nou, la "Larry David", pe HBO.
Ma veti intreba "Who the fuck is Larry David?", si va recunosc faptul ca am urat primele episoade, programate de HBO in locul lui "Californication", intrat in vacanta dupa sezonul intai. Si daca mai adaug si ca personajul principal are peste 70 de ani si este un anti-erou, va dati seama ca n-am vrut sa vad nici macar o secunda, vreo 10 episoade... Dar mi-am dat seama tarziu ca gresesc, si ca filmul e chiar haios. Larry David e scenarist celebru la Hollywood, e cel care a creat Seinfeld, si-si joaca propriul rol in serialul cu acelasi nume. Larry e un batranel simpatic, iubit de toate vedetele posibile, dar care face numai boacane si intra in niste situatii care te fac sa razi ca pe vremea lui Kramer. In plus, are o autoironie savuroasa...
De ce scriu de el si de ce asa de mare introducerea? Pentru ca ma distreaza felul in care trateaza Larry stilul idiot de viata american si pentru ca eu cred ca si noi am avea multe de invatat. Si in viata, si in industria cinematografica...
Iata si cateva exemple de faze antologice: intr-un episod Larry pune mana pe "cable guy" dupa luni de asteptare si, in timp ce-l pazea sa faca treaba, il suna nevasta. Asta era intr-un avion care se prabusea si vroia sa-i spuna lui Larry ca-l iubeste, dar Larry, disperat sa nu-l piarda pe tipu' de la cablu, ii inchide telefonul de cateva ori si o roaga sa-l sune peste 10 minute... Super tare!
Sau alta faza e cand rezerva o masa la un restaurant de fite. Dupa multe luni de asteptare, primeste vestea ca a fost acceptat, numai ca Larry anunta ca nu mai e interesat, fiindca l-a parasit nevasta. Numai ca aia nu accepta anularea, pentru ca nimeni n-a anulat niciodata rezervarea, si-l pun sa demonstreze despartirea!
Alte faze luate in balon sunt multe alte chestii sensibile la ego-ul americanilor: terorismul inchipuit, antisemitismul, pierderea locului de munca, ura fata de latini (mexicani, cubanezi, etc) si altele, sunt unele episoade absolut geniale, pigmentate cu foarte multe vedete cu aparitii "as himself".
Ar putea si romanii nostri sa faca astfel de comedii, subiecte sunt cu sutele, e suficient ca un scenarist bun sa se uite la emisiunile lui Mircea Badea...
Intre timp m-am mai maturizat si eu si am descoperit unele fisuri in "Lumea Noua", care nu e chiar perfecta... Americanii au un mod de viata interesant, de urmat, dar au si ei tacanelile lor. Si ce ma distreaza cel mai tare e atunci cand americanii fac misto ei insisi de cutumele lor. De-aia mi-a placut "la blana" serialul "Seinfeld", de-aia ma uit cu placere la "Jay Leno" si, mai nou, la "Larry David", pe HBO.
Ma veti intreba "Who the fuck is Larry David?", si va recunosc faptul ca am urat primele episoade, programate de HBO in locul lui "Californication", intrat in vacanta dupa sezonul intai. Si daca mai adaug si ca personajul principal are peste 70 de ani si este un anti-erou, va dati seama ca n-am vrut sa vad nici macar o secunda, vreo 10 episoade... Dar mi-am dat seama tarziu ca gresesc, si ca filmul e chiar haios. Larry David e scenarist celebru la Hollywood, e cel care a creat Seinfeld, si-si joaca propriul rol in serialul cu acelasi nume. Larry e un batranel simpatic, iubit de toate vedetele posibile, dar care face numai boacane si intra in niste situatii care te fac sa razi ca pe vremea lui Kramer. In plus, are o autoironie savuroasa...
De ce scriu de el si de ce asa de mare introducerea? Pentru ca ma distreaza felul in care trateaza Larry stilul idiot de viata american si pentru ca eu cred ca si noi am avea multe de invatat. Si in viata, si in industria cinematografica...
Iata si cateva exemple de faze antologice: intr-un episod Larry pune mana pe "cable guy" dupa luni de asteptare si, in timp ce-l pazea sa faca treaba, il suna nevasta. Asta era intr-un avion care se prabusea si vroia sa-i spuna lui Larry ca-l iubeste, dar Larry, disperat sa nu-l piarda pe tipu' de la cablu, ii inchide telefonul de cateva ori si o roaga sa-l sune peste 10 minute... Super tare!
Sau alta faza e cand rezerva o masa la un restaurant de fite. Dupa multe luni de asteptare, primeste vestea ca a fost acceptat, numai ca Larry anunta ca nu mai e interesat, fiindca l-a parasit nevasta. Numai ca aia nu accepta anularea, pentru ca nimeni n-a anulat niciodata rezervarea, si-l pun sa demonstreze despartirea!
Alte faze luate in balon sunt multe alte chestii sensibile la ego-ul americanilor: terorismul inchipuit, antisemitismul, pierderea locului de munca, ura fata de latini (mexicani, cubanezi, etc) si altele, sunt unele episoade absolut geniale, pigmentate cu foarte multe vedete cu aparitii "as himself".
Ar putea si romanii nostri sa faca astfel de comedii, subiecte sunt cu sutele, e suficient ca un scenarist bun sa se uite la emisiunile lui Mircea Badea...
Comentarii